Evenimentul Zilei > Politica > Comisia Europeană a răpus PSD! Iohannis a jucat un rol major. Cutremur în politică
Comisia Europeană a răpus PSD! Iohannis a jucat un rol major. Cutremur în politică

Comisia Europeană a răpus PSD! Iohannis a jucat un rol major. Cutremur în politică

Veste foarte proastă pentru preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, odată cu anunţul judecătorilor de la Curtea Constituţională, care au admis miercuri sesizările lui Klaus Iohannis şi ale Guvernului României cu privire la o speţă foarte sensibilă.

În prim-planul deciziei CCR apar sesizările despre neconstituţionalitatea actului normativ care modifică şi completează Legea 94/1992 referitoare la organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi.

Acest subiect a fost atât de sensibil pentru ţara noastră încât în martie 2020, mai-marii de la Comisia Europeană au cerut Parlamentului României să renunţe la modificarea Legii Curţii de Conturi.

Oficialii de la Bruxelles considerau că acea modificare a legii de către PSD punea în pericol independenţa Autorităţii de Audit.

S-a decis cu unanimitate de voturi

Mai departe vă prezentăm ce au notat magistraţii Curţii Constituţionale a României (CCR) în minuta deciziei:

„Cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate (după conexarea celor două sesizări cu acelaşi obiect, formulate de Preşedintele României şi, respectiv, de Guvernul României) şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi este neconstituţională, raportat la art.1 alin.(3) şi (5) şi art.141 din Constituţie, aceasta fiind adoptată în lipsa solicitării avizului Consiliului Economic şi Social.”

Încălcarea Constituţiei, semnalată de Iohannis

În demersul iniţiat la CCR, preşedintele României, Klaus Iohannis, a subliniat că legea încalcă articolul 140 din Constituţie prin prevederea care îi atribuie preşedintelui Curţii de Conturi aceleaşi competenţe pe care le are şi plenul acesteia.

„Art. I pct. 8 încalcă art. 140 alin. (4) din Constituţie. Potrivit acestui punct din legea supusă controlului de constituţionalitate, (…)

«(1) Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi şi de către preşedinte.

Conducerea executivă se exercită de către preşedinte, care coordonează, îndrumă şi conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia, potrivit competenţelor conferite de prezenta lege.

Preşedintele este ajutat de doi vicepreşedinţi care sunt consilieri de conturi.»

Noua soluţie legislativă cuprinsă în teza I a alin. (1) al art. 9 îi atribuie, aşadar, preşedintelui Curţii de Conturi aceleaşi competenţe ca şi plenului acesteia.

În forma actuală a legii, art. 9 alin. (1) prevede: «Conducerea Curţii de Conturi se exercită de plenul Curţii de Conturi.»

Soluţia legislativă în vigoare este în acord cu statutul preşedintelui Curţii de Conturi, respectiv acela de consilier de conturi şi membru al plenului Curţii de Conturi. Totodată, potrivit tezei a II-a a alin. (1) al art. 9 în forma propusă de legea criticată, preşedintele Curţii de Conturi va coordona, îndruma şi conduce, după caz, întreaga activitate a acesteia.

Din coroborarea celor două teze rezultă că principiul independenţei membrilor Curţii de Conturi în exercitarea mandatului lor, statuat prin art. 140 alin. (4) din Constituţie, nu mai este respectat”, a transmis şeful statului în sesizarea depusă la CCR.

Au mai fost şi alte nereguli

De asemenea, liderul de la Palatul Cotroceni a criticat inclusiv şi prevederea potrivit căreia „reprezentanţii entităţilor auditate, care au acţionat pe baza punctelor de vedere, documentelor emise sau aprobate de organele cu atribuţii de reglementare şi avizare, nu răspund pentru consecinţele măsurilor administrative luate în urma recomandărilor sau dispoziţiilor, după caz, cuprinse în acestea”.

În opinia pe care Iohannis a exprimat-o în documentul judecat recent la CCR, se arată că această normă este „lipsită de claritate şi predictibilitate” din cauza faptului că nu rezultă către cine va fi transferată răspunderea pentru activităţile realizate în exercitarea funcţiilor de către reprezentanţii entităţilor auditate şi care au cauzat totuşi un prejudiciu.

Practic, a fost reliefat un „aspect ce contravine art. 1 alin. (5) din Constituţie, conform căruia ‘În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie’”.

„În egală măsură, exonerarea de răspundere a reprezentanţilor entităţilor publice auditate pentru consecinţele erorilor/abaterilor de la legalitate constatate de Curtea de Conturi contravine chiar rolului constituţional al acestei autorităţi, consacrat de art. 140 alin. (1) din Constituţie, potrivit căruia «Curtea de Conturi exercită controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public.

În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate»”, s-a mai notat în sesizare.

sursa: Agerpres

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: