Plenul Camerei Deputaților a adoptat, miercuri, cu 255 de voturi "pentru", 8 voturi "contra" şi 42 de abţineri, proiectul de lege prin care perioada 6-31 decembrie este dedicată sărbătoririi colindului românesc.
Pentru că toate legile din parlament au fost adoptate, a venit rândul să fie reglementată prin lege și tradiția colindului. Pentru aceasta parlamentarii au dorit să își pună amprenta pe una din cele mai importante tradiții românești, cea a colindului.
Prin acest proiect se instituie sărbătoarea colindului românesc în perioada 6-31 decembrie, pentru a veni în sprijinul manifestărilor culturale realizate de către păstrătorii tradițiilor și obiceiurilor din toată țara.
"Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot acorda sprijin logistic şi pot aloca fonduri din bugetele proprii în vederea organizării şi derulării în bune condiţii a evenimentelor dedicate, în limita alocărilor bugetare aprobate. Unităţile educaţionale, unităţile de cult, centrele comunitare şi instituţiile culturale sunt invitate să participe la acţiuni de promovare a practicării colindatului, precum şi la identificarea şi crearea fondului de colinde noi şi vechi".
Proiectul de lege este iniţiat de doi parlamentari de la PNL, Alina Gorghiu şi Bogdan Gheorghiu, iar Camera Deputaţilor este for decizional în acest caz.
Deputatul PNL Daniel Gheorghe a spus la dezbateri că liberalii susţin adoptarea acestei iniţiative.
"De ce sunt importante colindele ştim cu toţii. Mai presus de orice, nu trebuie să uităm că existenţa colindelor în folclorul nostru, existenţa lor în tradiţiile şi obiceiurile legate de Crăciun şi naşterea Domnului este una din peceţile a ceea ce reprezintă continuitatea creştină în România. (...) Colindul are latura sa creştină, cu toţii, indiferent de cultul nostru nostru religios, colindăm. Cântecele acestea de Crăciun sunt o tradiţie a tuturor creştinilor. O parte din colinde provin din perioada mai recentă şi sunt creaţii culte, o parte sunt creaţii folclorice care s-au dezvoltat pe lângă biserică şi pe lângă comunităţi şi în mijlocul vieţii săteşti, iar o parte sunt chiar mai vechi, provin dintr-un substrat, au origine pre-creştină şi au caracter inclusiv iniţiatic, totemic şi se estimează faptul că unele din colindele care încă se mai păstrează în România astăzi au rădăcini în tradiţia getică, dacică. Colindul ne uneşte, înseamnă tradiţie, înseamnă identitate creştină şi înseamnă unitate creştină", a spus Daniel Gheorghe.
Deputatul Ioan Vulpescu a menţionat că grupul PSD va susține acest proiect de act normativ.
"Cred cu tărie că nu prin recurs la statistica publicată de barometrul de consum cultural creştem şansele includerii colindelor în patrimoniul UNESCO, ci prin bune practici, care în acest moment nu sunt transmise. Sigur că vom susţine acest proiect, însă atragem atenţia asupra unui decalaj extraordinar în ceea ce înseamnă accesul la cultură şi la bune practici, inclusiv în acest domeniu al păstrării şi conservării tradiţiilor şi colindelor", a afirmat Vulpescu.
USR PLUS nu susţine această lege
"Mie îmi place de Ştefan Hruşcă şi de colindele lui, dar nu avem nevoie de o lege pentru aşa ceva. (...) Nu putem să dăm o lege pentru a substitui cutume şi tradiţii sau pentru a le întări. Dacă am avut colinde de sute de ani, nu o să dispară mâine pentru că am intrat în UE şi nu o să se mai colinde. Avem nevoie să susţinem, dacă vrem, cercetarea pentru folclorul popular, avem nevoie să folosim resursele noastre de folclor, dar nu avem nevoie de o lege care să ne spună că trebuie sau că putem să ascultăm colinde, pentru că asta fac românii în mod natural. Această lege este dată cu dedicaţie pentru autorităţile locale, ca ele să poată folosi acest prilej pentru a aloca mai mulţi bani pentru petreceri în comunitate, deci pâine şi circ. Nu este corect", a argumentat deputatul Daniel Bulai.
Deputaţii AUR au menţionat că susţin acest proiect de lege.
"Colindul vine din ancestralitatea civilizaţiei memoriei. Civilizaţia memoriei a fost practicată de rădăcina neamului nostru şi s-a păstrat nu doar ca o tranformare religioasă a cântecului într-o anumită perioadă a sărbătoririi. Civilizaţia memoriei păstrează modelul de viaţă şi comportamentul pe care îl găsiţi descris în cuvintele colindice", a afirmat deputatul AUR Mircia Chelaru.