Cutremurul din 10 noiembrie 1940 s-a petrecut aproape la aceeași oră ca și cel din 2018. Un semn istoric sau simplă coincidență? Citiți și judecați singuri.
"Noembrie 1940, la ora 3,40 minute, câteva zguduiri puternice orizontale și una verticală, ce ne-au dat părerea că am căzut cu case cu tot într-o groapă de 10 - 12 metri adâncime, zguduiri ce s-au terminat toate. În mai puțin de un minut (45 secunde) au prăbușit tot orașul la pământ. Câteva minute în urmă, care cum am putut, am eșit în stradă. Întuneric beznă, nici strigăte, nici jale. O groază mută în plină beznă, mai lugrubă decât țipetele și jălirea, paralizase pe toți. Felinare stinghere și lămpi electrice de buzunar apar printre ruine, se învârtesc nesigure în dreapta și în stânga. Luminile se înmulțesc și se agită. Gemete și strigăte de ajutor pornesc din toate părțile, urmate de strigăte și plânsete ca răspuns. Începe goana după rude, prieteni. Nu se aud decât întrebări scurte și speriate. Zvonurile trec din gură în gură. Se întinde vestea că avocatul Pintilie, cu sotia și troncan de fată voinică, sunt striviti laolaltă; că D-na Doctor Nacu, buna noastră medică, zace cu mâna frântă lângă minunatul ei băiețaș, strivit de-un perete, și lângă Doctorul Marcel Nacu, soțul, atât de împietrit de durere încât nu-și simte propriile sale răni; că moașa Diaconu, cu copilul alături, sunt sufocați în pat de tavanul căzut asupra lor; că avocatul Mihalea, a fost și el sdrobit; și alții . . . și alții . . . la fel", scria primarul din Panciu, Ad. Căpățână, doctor în drept și farmacist, care a realizat un istoric al orașului în cuprinsul căruia a fost prezentat și momentul 10 noiembrie 1940.
În anul 1940, pe 10 noiembrie, la ora 3.39, România a fost zguduită de unul dintre cele mai puternice cutremure din istorie, cu efecte devastatoare. Cutremurul din noaptea de noiembrie 1940 a avut o magnitudine de 7,4 grade Richter, cu epicentrul la o adâncime de 133 de kilometri și s-a resimțit în centrul și sudul Moldovei, dar și în Muntenia. Numărul victimelor a fost estimat la 1.000 de morți și 4.000 de răniți, majoritatea din Moldova. Din cauza contextului în care s-a produs, cifra exactă a victimelor nu a fost cunoscută, informațiile fiind cenzurate în timpul războiului. Cutremurul s-a simțit și în București, unde au existat circa 300 de morți, majoritatea la prăbușirea blocului Carlton, structură cu 12 etaje din beton armat, foarte modernă la acea vreme.
"În Focșani au murit 22 de oameni și 45 au fost răniți. Cutremurul a dărâmat un sfert din locuințele orașului, a deteriorat un alt sfert și a afectat 25% din case într-o proporție mai redusă. A avariat școlile primare și secundare, iar cursurile au fost suspendate. Localurile instituțiilor publice au fost grav deteriorate, mai ales localul Primăriei Focșani. Majoritatea bisericilor au fost dărâmate, iar restul avariate serios. La 16 noiembrie, autoritățile locale au întocmit o situație a lăcașurilor de cult din oraș. La acea dată mai existau 5 biserici în care se putea sluji imediat, 14 biserici care necesitau lucrări de consolidare, iar 5 biserici sunt dărâmate sau serios compromise și vor trebui demolate. În aceeași stare se găseau și cele 5 temple evreești", declara Florin Dîrdală, istoric la Arhivele naționale Vrancea pentru ziarul Adevărul.