Editura Evenimentul si Capital

CNSAS, implicat într-un scandal înainte de venirea Papei în România. Ungaria a pus ochii pe conducerea Bisericii Catolice din România

19-03/07-jozsef-csaba-pal-si-zsolt-semjen-465x390
Autor: | | 10 Comentarii | 10845 Vizualizari

Monseniorul Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București al Bisericii Romano-Catolice, împlinește în această toamnă 75 de ani, vârstă la care, potrivit cutumelor catolice, urmează să-și depună demisia în mâinile Papei. Ioan Robu este născut la 6 noiembrie 1944 în Covasna, la Târgu Secuiesc.

Conform planurilor Budapestei, succesorul lui se dorește a fi maghiar, provenit din „Ținutul Secuiesc”. Circa 900.000 de credincioși, marea majoritate români, ar număra Biserica Catolică din România. În anul centenarului Trianonului, 2020, când Ungaria va umple Occidentul de propagandă lacrimogenă pentru „pierderea pământului unguresc” în mâinile „valahilor schismatici” și va agita mai abitir steagul autonomiei „Ținutului Secuiesc”. Apropiata vizită a Papei în România și prezența lui în fieful maghiar de la Șumuleu au activat brusc toate conservele. Este momentul când viitorul Bisericii Catolice din România poate fi tranșat.

Un zvon transformat în știre

Să desfășurăm firul: În urmă cu o lună, pe 14 februarie, simultan, site-ul g4media și Adevărul împrăștiau public o scurgere de informație provenită din interiorul CNSAS prin care se arăta că Vaticanul ar bănui de colaborare cu Securitatea unii preoți și ierahi catolici „din Dieceza de Iași”. Se oferă și lista suspecților, șase la număr.

Știrea se rostogolește cu repeziciune în presa centrală și locală având ca punct de plecare aceste două surse, dintre care una publică și o fotografie cu scrisoarea Nunțiului Papal din România, spaniolul Miguel Maury Buendia, realizată cu telefonul. Scrisoare care poartă ștampila Cabinetului Președintelui CNSAS prin care se pune în lucru cererea, conform legii. Cazul este la fel de penal ca și „Cazul Hodor”. În plus, are același modus operandi practicat în operațiunea de maculare a academicianului Ioan Aurel Pop, în preajma alegerii sale ca președinte al Academiei Române. Se aruncă pe piață o listă, ca o anatemă asupra persoanelor nominalizate, după care prea puține organe media mai revin cu dezmințiri și precizări, cum ar fi, în cazul amintit, și apariția lui Lucian Boia printre „brigadierii Securității”, ascunsă de răspândaci. Cu cât durează mai mult obținerea și apariția publică a adeverințelor de la CNSAS cu atât mai terfelite devin persoanele vizate. Dacă în primul Caz Hodor era vorba de 200 de „colaboratori ai Securității”, conform declarațiilor fără echivoc ale angajatului CNSAS, în lista actuală se află, potrivit ordinii în care au fost plasați în scrisoarea Nunțiaturii, următorii „suspecți de serviciu”: Dâscă Isidor, paroh și decan de Bacău, Farcaș Benone, rector al Institutului „Sfântul Iosif” din Iași, Fechet Alois, actualmente rezident în Italia, Iacob Ieronim, paroh de Constanța, Păuleț Iosif, paroh și decan de Suceava și Solomon Pavel, actualmente rezident în Austria.

Ca să dăm știrea din prima, trebuie să spunem că la 19 februarie Colegiul CNSAS deliberase deja asupra a patru dintre ei, respectiv a celor care sunt cetățeni români cu domiciliu în România: Dâscă Isidor, Farcaș Benone, Iacob Ieronim și Păuleț Iosif. Nici unul nu a fost colaborator al Securității. Angajații CNSAS au reușit să publice adeverințele de abia cu două zile în urmă, pe 13 martie. Câți dintre cei care au titrat despre presupusa colaborare a acestora cu Securitatea vor da și această știre?

Un CNSAS paralel a dezinformat Vaticanul

Ciudățenia formulării cererii Nunțiaturii către CNSAS ne-a determinat să luăm la puricat afacerea. Introducerea lui Miguel Maury Buendia frapează: „Sfântul Scaun a primit unele semnalări despre o posibilă colaborare a unor ecleziastici catolici din dieceza de Iași cu Securitatea Statului spre sfârșitul perioadei comuniste”. De ce numai din Iași? De ce nu și ierahii catolici maghiari György Miklós Jakubinyi de la Alba Iulia, László Böcskei de Oradea sau József Csaba Pál, relativ recent numit la Timișoara? Sursele noastre de la Vatican ne-au transmis că Nunțiul a acționat potrivit sesizării transmise Sfântului Scaun. De unde?, am întrebat. Chiar de la CNSAS, altfel nu o luam în seamă, ni s-a răspuns. Așadar, înseamnă că există, iată, și un „CNSAS paralel”, „din umbră“, pentru că de la președintele Colegiului CNSAS n-a plecat nimic spre Cetatea Vaticanului. Un CNSAS de unde se merge cu turnătoria până la Papa de la Roma și unde se ignoră până și litera legii.

Apoi, ce-are Constanța, care ține de Dieceza de București, cu Dieceza de Iași? De când au intrat Italia și Austria în Episcopia de Iași? Evident, ținta pare să fie macularea Diecezei de Iași. Loc în care Papa Francisc urmează să se deplaseze, după București, la începutul lunii iunie.

Nu au colaborat cu Securitatea

Salariul fenomenal pe care il ia Andi Moisescu la PRO TV! Romanii au Talent l-a umplut de bani!

Pagina 1 din 2





Stirile zilei

Alte articole din categoria: Social

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI