Membrii a două clanuri de rromi, care vindeau aur la negru în centrul oraşului Sibiu, au fost trimişi în judecată de procurorii DIICOT pentru contrabandă cu bijuterii. Aurul era adus din Turcia ascuns în lenjeria intimă a femeilor.
Clanurile Ciociu (Ilie Ciociu, Ioan Ciociu, Florin Ciociu, Maria Răcean, Rodica Ciociu, Claudia-Ioan Ciociu) şi Tăgârţă (Constantin Răcean, Ioan Tăgârţă Senior, Ioan Tăgîrţă Junior şi Ana Tăgârţă) făceau legea în Sibiu. Procurorii DIICOt suţin că între cele grupări colaborau pentru a obţine maximul de profit din traficul de aur. Mergeau în concedii împreună, achiziţionau bijuterii din aur de la aceleaşi persoane şi magazine din Istanbul - Turcia, foloseau metode de operare similare - atât pentru introducerea ilegală în ţară a bijuteriilor, cât şi pentru comercializarea acestora "la negru" prin firmele folosite, făceau schimburi de bijuterii şi se împrumutau cu bani şi mărfuri, stabileau la comun preţurile gramului de aur vândut prin magazine, etc. Aurul ascuns în lenjeria intimă Din Turcia aurul nou era cumpărat fără factură sau alte documente justificative , iar modalităţile de tranzitare a graniţelor Bulgare şi Române - prin Vama Giurgiu, erau acelea de ascundere a cantităţilor de aur cumpărate, în lenjeria intimă şi vestimentaţia fiicelor şi soţiilor inculpaţilor care îi însoţeau, sau era împărţit în mai multe maşini aparţinând unor cunoscuţi ai susnumiţilor, ori ascuns în elementele de tapiţerie ale autovehiculelor folosite. De asemenea, bijuteriile din aur erau trimise şi aduse inculpaţilor şi prin firmele turceşti de transport persoane Evidenţa extracontabilă Afacerile legale ale rromilor mergeau foarte prost în contabilite. Mai ales că aveau în chirie spaţii comerciale aflate în centrul Sibiului. Profitul uriaş venea însă din vânzările la negru. Pentru a putea face aceasta, la întocmirea unor evidenţe extracontabile, în care menţionau vânzările de bijuterii noi şi achiziţiile de bijuterii uzate efectuate prin magazine, evidenţe separate de cele oficiale, dar care conţineau date reale. "Firmele inculpaţilor au fost controlate foarte rar de către autorităţile statului, iar atunci când acestea au fost efectuate, controalele au fost formale, fără a constata aspectele ilegale evidente", notează procurorii DIICOT în actul de acuzare. Sibiu, Capitală Culturală Europeană De exemplu, spun procurorii DIICOT, romii deţineau magazine în aceeaşi zonă a Sibiului, din care reies cantităţile de bijuterii din aur vândute în mod real prin magazinele societăţilor precizate anterior şi care analizate pe perioade de timp şi zonele centrale unde sunt situate magazinele, confirmă cantitatea de 1,112 grame bijuterii din aur comercializate minim, prin fiecare magazin în perioada vară-toamnă a anului 2011, perioadă care nu este una de vârf din punct de vedere al vânzărilor, cum este cazul perioada sărbătorilor de Paşte, iarnă, sau perioada anterioară 2009-2010 când Sibiul a fost declarată Capitală Culturală Europeană. Convorbirile traficanţilor Aceste estimări, sunt confirmate şi de discuţiile telefonice purtate de Constantin Răcean, din care reiese că evidenţele reale ale vânzărilor şi achiziţiilor se ţineau pe bilete şi foi volante, evidenţe extracontabile - "… păi nu că ce-i astăzi pe bilet, rad. Ştiu io.", iar cantităţile de bijuterii vândute real, într-o zi slabă din punct de vedere a vânzărilor, cum o considerau inculpaţii, era de 60 milioane lei vechi - "… ai făcut ceva? Am făcut. Cât? Am cumpărat ceva bine, nişte galbeni de-ăia faini cu 140 lei pe gram. Îhî. Am făcut 63 grame. Ai cumpărat? Îhî. Încât aţi vândut? Nu ştiu cât avem, vreo şaizeci. Numai atâta?" Luând în considerare această vânzare, slabă, considerată de inculpaţi şi făcând un calcul simplu, reiese că 6.000 lei : 140 lei/gr. = 43 gr./zi vândute minim, care înmulţite cu 30 de zile, reiese cantitatea de 1.290 gr. bijuterii vândute printr-un magazin pe lună, cantitate comparabilă cu cea reţinută din estimări, de minim 1.112 gr./magazin/lună. Complicitatea de la Protecţia Cumpărătorului Procurorii DIICOT au mai observat că, deşi la solicitarea poliţiştilor din cadrul BCCO Alba şi Gărzii Financiare Alba, cu ocazia efectuării controalelor şi percheziţiilor din 20.10.2011, s-a solicitat sprijinul Oficiului pentru Protecţia Consumatorului Sibiu în vederea efectuării constatărilor preliminare conform atribuţiilor ce le revin în domeniul comerţului cu bijuterii din aur, constatându-se existenţa în magazine a unor bijuterii nemarcate de inculpaţi aşa cum aveau obligaţia, fiind nevoiţi să confişte o parte din bijuteriile nemarcate în prezenţa autorităţilor din Alba, funcţionarii OPC Sibiu, nu au mai formulat întâmpinare şi recurs la contestaţia formulată în instanţă, la Judecătoria Sibiu, de către inculpaţi cu privire la procesele verbale de contravenţie întocmite, neformulând practic nici o opoziţie la cererile inculpaţilor de restituire a bijuteriilor, iar reprezentantul OPC nici nu s-a prezentat la proces (sentinţa civilă nr. 2342/22.03.2012 a Jud. Sibiu).