Ciprul preferă să ia bani de la ruşi sau chinezi decât din UE, pentru salvarea băncilor

Ciprul preferă să ia bani de la ruşi sau chinezi decât din UE, pentru salvarea băncilor

Ciprul se va concentra pe un împrumut bilateral în loc să ceară ajutorul UE pentru recapitalizarea celei de-a doua bănci a ţării, Cyprus Popular Bank, deşi sunt deschise ambele opţiuni, susţine presa cipriotă de astăzi, scrie Reuters.

Agenţia de evaluare a ratingului Moody's a tăiat ratingul băncii, alături de alţi doi creditori din Cipru.

Ciprul, care nu a mai avut acces la pieţele de capital de peste un an, trebuie să găsească echivalentul a 10% din PIB-ul său până la 30 iunie pentru a recapitaliza Cyprus Popular Bank, dacă nu reuşeşte să atragă investitori privaţi.

Împrumuturile bilaterale, pe care ministrul cipriot de finanţe le-a descris în repetate rânduri ca nefiind opţiunea preferată, revin în atenţia analiştilor şi presei.

Ne puteți urmări și pe Google News

Solicitarea ajutorului de la UE ar fi dificilă pentru Cipru, care a respins până acum asistenţa Europei, preferând în schimb să se împrumute în Rusia, iar de luna viitoare Ciprul va prelua preşedinţia UE.

Împrumut în condiţii mai favorabile

Sunt în desfăşurare negocieri pentru a obţine un împrumut "în condiţii mai favorabile", a anunţat publicaţia "Haravghi", fără a preciza sursa informaţiei.

Întrebat de perspectiva unui împrumut bilateral, ministrul cipriot de finanţe, Vassos Shiarly, a răspuns: "Nu aş spune nu". Acesta a reafirmat că statul nu va aştepta până în ultima zi pentru a ajuta Cyprus Popular Bank, ori printr-un împrumut bilateral, ori prin recurgerea la Fondul European de Stabilitate Financiară (EFSF)

Anul trecut, Ciprul a primit un împrumut bilateral de 2,5 miliarde de euro din partea Rusiei, un partener de afaceri important al statului cipriot, iar presa susţine că ţara ar putea obţine acum un nou credit din Rusia sau din China.

Ciprul se află din ce în ce mai aproape de a solicita ajutorul Uniunii Europene pentru a face faţă impactului crizei din Grecia asupra sistemului său bancar, declara la 4 iunie Panicos Demetriades, guvernatorul Băncii Centrale a Ciprului.

Criză profundă în Cipru În condiţiile în care la sfârşitul acestei luni expiră termenul limită pentru recapitalizarea celei de-a doua mari bănci a ţării, Cyprus Popular Bank, recurgerea la ajutorul UE devine din ce în ce mai probabilă, a apreciat Panicos Demetriades. Acesta a adăugat că ţara se confruntă cu un moment de criză profundă.

Michalis Sarris, preşedintele Popular Bank, a sugerat de asemenea că ţara are puţine opţiuni: "Este dificil de apreciat de unde va veni recapitalizarea, dacă nu din Europa", deoarece "apetitul pentru împrumuturi acordate Ciprului s-a ofilit de mult timp".

Profitul net al Cyprus Popular Bank a scăzut cu 23% în primul trimestru din 2012, deoarece înrăutăţirea situaţiei din Grecia a afectat portofoliul de împrumuturi al celei de-a doua mari bănci cipriote. Popular, fosta Marfin Popular, a anunţat marţi că în perioada ianuarie-martie 2012 profitul net a fost de 84,7 milioane de euro, afectat de masiva depreciere a obligaţiunilor suverane elene deţinute.

Cyprus Popular Bank este cea mai expusă la criza datoriilor din Grecia, dintre cele trei mari bănci cipriote. Banca a înregistrat pierderi record în 2011, de aproximativ 3,6 miliarde de euro. Pe 14 mai, Cyprus Popular Bank a anunţat că negociază cu Ministerul de Finanţe şi Banca Centrală a Ciprului o posibilă recapitalizare, deoarece are nevoie de 1,35 miliarde de euro pentru a îndeplini cerinţele UE privind capitalul.

Majorare de capital cu garanţii de stat

Banca discută cu oficialii de la Nicosia posibilitatea unei garanţii de stat în vederea majorării capitalului, pentru a atrage investitori privaţi şi a reduce valoarea sumei pe care statul ar trebui să o aloce băncii.

Băncile din Uniunea Europeană trebuie să-şi majoreze capitalul cu 106 miliarde de euro până la sfârşitul lui iunie 2012, într-o încercare de a restabili încrederea investitorilor într-un sector afectat de criza datoriilor din zona euro, a anunţat Autoritatea Bancară Europeană. EBA nu a precizat care este suma de care are nevoie fiecare bancă în parte.

Conform autorităţilor de reglementare, băncile din Cipru trebuie să-şi majoreze rata de adecvare a capitalului Tier 1 la peste 9% până în iunie 2012, având nevoie de capital suplimentar de 3,6 miliarde de euro. Cele trei mari bănci cipriote se confruntă cu presiunile combinate ce se exercită asupra instituţiilor financiare pentru a ajunge la o rată de adecvare a capitalului Tier 1 la peste 9% până în iunie 2012 şi presiunile asupra calităţii activelor din cauza mediului operaţional dificil din Cipru şi Grecia, principalele pieţe ale băncilor cipriote, ceea ce va duce la provizioane mai ridicate. De asemenea finanţarea mai redusă şi nivelul lichidităţilor, care este rezultat al scăderii depozitelor, a dus la o dependenţă mai accentuată de finanţarea băncii centrale, iar estimările privind declinul afacerilor va afecta profitabilitatea băncilor.

Prezenţa din România

Trei bănci cipriote, prezente şi în România, au o expunere deosebită pe Grecia: Bank of Cyprus, Cyprus Popular Bank şi Hellenic Bank.

Cyprus Popular Bank, a doua mare bancă a ţării după Bank of Cyprus, operează de asemenea în Australia, Marea Britanie, Estonia, Grecia, Malta, România, Serbia, Ucraina şi Rusia.

Cipru este o economie mică în care sistemul bancar are o pondere foarte mare, activele din sistemul bancar fiind de nouă ori mai mari decât Produsul Intern Brut. Expunerea băncilor cipriote pe Grecia este considerată de agenţia de evaluare financiară Fitch drept o sursă semnificativă de vulnerabilitate, din cauza dificultăţilor crescute cu care se confruntă ţara vecină începând din luna ianuarie 2011.