Pentru a confirma în parte această informație care, dacă se adeverește, va pune capăt carierei politice lui Dacian Cioloș, a fost studiată arhiva „Ziar de Cluj”.

Cronologia Evenimentelor

Pe data de 31 iulie 2014, Victor Viorel Ponta, care la momentul respectiv ocupa fucnțiile de premier României și preșdinte al Partidului Social Democrat, declara Agenției Medifax că a transmis scrisoarea prin care Dacian Julien Cioloș era propus pentru un nou mandat de comisar european din partea României, pentru portofoliul Agriculturii. Preciza că a transmis scrisoarea după ce a discutat cu președintele ales al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, scrie Ziar de Cluj.

Coform jurnaliștilor de la Ziar de Cluj, ”în vara anului 2009, la guvernare, era o Coaliție alcătuită din PD-L și PSD. La ședința comună a acestei minunate Coaliții de guvernare, din 9 iunie anul menționat, liderii PDL (adică Emiluț Boc și Vasilică Blaga) le-au transmis liderilor PSD (adică Mircea Geoană și restul baronetului) că funcția de comisar european rămâne la PD-L care îl va nominaliza pe Dacian Ciolos, susținut la agricultură. Social-democrații au încercat să-și mențină poziția motivând că au câștigat alegerile europarlamentare în România, însă partenerii de Coaliție le-au replicat că întâi să facă lobby la nivel european pentru România și abia apoi să emită pretenții. Adică fix ceea ce a făcut Traian Băsescu care a negociat cu Franța și Grecia postul de comisar pentru agricultură și a obținut susținerea acestora. Practic s-a spus că – nici nu se pune problema ca PSD să preia portofoliul mai ales că PD-L are și o propunere în acest sens, acceptată de Cotroceni, adică însuși omul nou politic Dacian Cioloș- care, să nu uităm, era feblețea lui Flutur la ora respective”.

În anul 2014, la data declarației lui Ponta, chiar și Traian Băsescu încă îl mai susținea pe Julien pentru un nou mandat. Cu două săptămâni înainte de scrisorica lui Ponta către Junker, pe 16 iulie, Traian Băsescu declara că îl va propune pe Dacian Cioloş pentru un nou mandat de comisar european, precizând că „trebuie să îi spună astăzi noului preşedinte al CE un nume din partea României, deşi Guvernul nu a făcut procedurile din ţară”.

Este interesant că la data la care Ponta îi scria lui Junker, deja existau două nominalizări din partea PSD: Cioloș și Crețu. Se pare că Cioloș era nominalizat atât pentru Agricultură, cât și pentru Dezvoltare regională, Crețu era doar ca rezervă – nominalizată și atât. Cel puțin așa reiese din informarea făcută, la 1 august 2014, de către Ponta președintelui Camerei Deputaților: Valeriu Zgonea.

Conform sursei citate, la momentul respectiv, șansele lui Cioloș pentru un mandat de comisar european pe Agricultură erau săzute deoarece se vehicular că Irlanda era favortiă. Pe de altă parte, în țară, atât Ponta cât și Băsescu făceau pe niznaiu cu privire la a doua nominalizare, în sensul că știau că există, dar nu știau decât că este vorba „categoric, despre o femeie”. Interesant de observant este faptul că deşi iniţial spusese că a avut o discuţie cu preşedintele Băsescu şi şefii celor două Camere ale Parlamentului despre nominalizarea lui Dacian Cioloş, ulterior, Ponta a afirmat  că nu s-a consultat cu preşedintele cu privire la niciuna dintre nominalizări.

În final afost numită Corina Crețu la Dezvoltare regional, iar asta pentru că trebuia respectată cota de gen.

Cum și-a pierdut Cioloș sprijinul ambelor părți

Conform Ziar de Cluj „Traian Băsescu, extrem de supărat pe cel pentru care a trimis ifițerii DIE la Paris și Bruxelles să-I negocieze și să-I obțină mandatul de comisar din 2009. Băsescu susţine că Dacian Cioloş ar fi probat o înclinaţie către oportunism încă de la constituirea Comisiei Europene conduse de către Jean-Claude Juncker. Și ar mai fi multe de spus despre baletul politic jucat de către Dacian Cioloș în anii săi de politician: de la Vatra Românească la PRM, de acolo dispărut în Franța, la studii, de unde revine specialist în grațiile lui Flutur de la PD-L, apoi în grațiile lui Remeș și Motreanu de la PNL, apoi din nou la PD-L, comisar european pe Agricultură, susținut de odiosul Traian Băsescu, apoi încercând să dispară de la PPE către socialiști numai ca să-l nominalizeze pentru un nou mandat de comisar Victor Ponta, apoi premier tehnocrat cu Platforma România 100, susținut de către PSD-ul care se debarasase de Ponta (deci, de chiar odiosul Dragnea), apoi cu Mișcarea România Împreună, negociind când cu liberalii, când cu USR, alianțe sortite amânării, eșuat acum într-o construcție politică numită PLUS, creată de către un fost securist implicat în afaceri de tip Țigareta”.

 

Te-ar putea interesa și: