Cine sunt greii care candidează pentru Parlamentul European! Ofertele partidelor

Cine sunt greii care candidează pentru Parlamentul European! Ofertele partidelor

Competiția pentru un loc în Parlamentul European este acerbă, nu doar în România, ci în toate statele UE. Marea încleștare are loc între populari și socialiști, care dețin majoritatea locurilor din PE. Însă, nu este exclusă o ascensiune a partidelor naționaliste, care ar putea schimba și zdruncina tabloul tradițional colorat în roșu și albastru. În ceea ce privește competiția din România, un loc în PE este o recompensă a partidului pentru ceea ce au făcut vechii europarlamentari, pentru loialitatea față de șef sau pentru banii pe care candidatul este dispus să-i dea pentru un loc eligibil.

În perioada 23-26 mai 2019 vor fi alegeri în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Cetățenii vor alege, în mod direct, Parlamentul European. Alegerile vor determina, de asemenea, și următorul președinte al Comisiei Europene. Potrivit Tratatului de la Lisabona, preşedintele Comisiei Europene este aprobat de Parlamentul European şi numit de Consiliul European, ţinând cont de rezultatul alegerilor pentru Parlamentul European.

 

Proiecții ale viitorului PE

Ne puteți urmări și pe Google News

Poll of Polls a realizat proiecția pentru următoarele alegeri europarlamentare. Rezultatele se bazează pe sondaje naționale și rezultatele partidelor la alegeri. Numărul total de locuri în PE este de 705, iar proiecția prezintă numărul total de eurodeputați pentru fiecare grup politic din PE și pentru fiecare țară membră UE.

Potrivit Poll of Polls, din totalul de 705 scaune în PE, 183 sunt pentru Grupul Partidului Popular European, cu ideologia creștin-democrată și cu liderul Manfred Weber. Urmează Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, cu 136 de locuri și liderul Udo Bullmann. Alianța Liberalilor și Democraților Europeni are 71 de locuri în PE, iar liderul grupului este Guy Verhofstadt. Europa Națiunilor și a Libertății va avea, conform proiecției, 59 de locuri. Stânga Unită Europeană, cu liderul Gabriele Zimmer, va avea 57 de scaune în PE. Europa Libertății și Democrației Directe, grup eurosceptic, cu liderul Nigel Farage, 52 de locuri. Partidele noi, care nu au încă afiliere la nivel european, vor avea 50 de locuri, iar Grupul Conservatorilor și Reformiștilor, condus în prezent de Syed Kamall, 48 de poziții. Grupului Verzilor, condus de Philippe Lamberts și Ska Kelles, îi revin 43 de locuri în PE. Eurodeputații care nu se răgăsesc în nicio familie politică vor avea 6 scaune în PE.

 

România are un scaun în plus

În urma Brexit, numărul europarlamentarilor a scăzut de la 751 la 705. Din cele 73 de locuri ce aparțineau Marii Britanii, s-au păstrat 46 de poziții ce au fost împărțite între celelalte state membre. Potrivit hărții Poll of Polls, România va alege, în 2019, 33 de europarlamentari, față de 32, câți sunt în prezent.

În fruntea podimului, cu un număr de 96 de mandate se află Germania, urmată de Franța cu 79 de mandate și Italia cu un număr de 76 de mandate. În coada clasamentului, se situează, la egalitate, Cipru, Malta și Luxembourg, cu un numar de 6 mandate. Pragul este de 5% la fel ca la toate alegerile.

 

Locurile pe partide

 

PSD va avea 16 europarlamentari, la fel ca în actuala legislatură, care vor merge la Grupul Socialiștilor și Democraților. PNL va avea 9 membri în PE, care vor fi afiliați Grupului Popularilor. Deși nu apare Poll of Polls, și UDMR activează tot în Grupul popularilor. La ultimele alegeri, dar și la cele din 2009, maghiarii au avut câte doi eurodeputați. În 2014, PNL activa în ALDE și a avut 6 locuri. Partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, cu 4 eurodeputați, va merge în grupul european ALDE. Partidul lui Cioloș, Ro+, apare cu 2 europarlamentari, la fel ca USR, și sunt trecuți la Grupul Partidelor noi și neafiliate încă.

„Evenimentul zilei” vă prezintă, în exclusivitate, cele mai grele nume pe care partidele se pregătesc să le arunce în cursa europarlamentarelor din mai 2019.

 

Șeful face check-in-ul, miniștrii stau cu mandatele pe masă

La vârful PSD, negocierile privind alcătuirea listei pentru euroalegeri sunt în toi. Partidul mizează pe 14-15 posturi de europarlamentari, deși, în spatele ușilor închise, conducerea susține că pot fi câștigate în jur de 20 de mandate.

Potrivit surselor EVZ, tratativele sunt îngreunate de faptul că, inițial, Liviu Dragnea a promis multor apropiați primele cinci-șase locuri eligibile, chiar în preludiul CEx-ului nuclear în cadrul căruia a reușit, datorită diverselor oferte, să învingă gruparea Adrian Țuțuianu-Gabriela Firea-Paul Stănescu. De notat că problema deciderii listei pentru Parlamentul European nu a fost discutată încă în forurile de conducere ale PSD, această operațiune reprezentând, exclusiv, prerogativa lui Liviu Dragnea și a apropiaților acestora, ceea ce adâncește considerabil nemulțumirile baronilor refractari care se văd epurați din toate jocurile pe line de partid.

 

Corina Crețu, pe făraș

Potrivit surselor EVZ, o serie de figuri ministeriale își cer tainul de la Dragnea și vor să se retragă pe un post călduț și bănos la Bruxelles – printre acestea se numără chiar și ministrul Internelor, Carmen Dan, care, după gravele incidente de pe 10 august, din Piața Victoriei, își dorește o rapidă și majoră schimbare de peisaj.

Dragnea nu este întocmai încântat de pretențiile decidentei de la Interne, deoarece încă intenționează să o mențină pe poziții, atât pentru că îi este dificil să identifice un urmaș la fel de docil. La PE vrea să se reîntoarcă și Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, dar un astfel de scop o animă și pe Ana Birchall, ministru pentru parteneriate strategice.

 

Plumb se ține tare

La Bruxelles își dorește neaparat să ajungă și Rovana Plumb, ministrul Fondurilor Europene, care și-a fixat această țintă chiar după bubuirea dosarului „Belina”. Sursele EVZ susțin că Rovana Plumb – care l-a sprijinit trup și suflet pe Dragnea cu prilejul rebeliunilor lui Mihai Tudose, Niculae Bădălău, Gabriela Firea, Adrian Țuțuianu și Paul Stănescu – are deja acceptul lui Dragnea pentru a candida la Parlamentul European.

Contra Legilor Justiției

Nu același lucru se poate spune despre comisarul european Corina Crețu (foto), pe care Dragnea nu o mai vrea pentru încă un mandat la Bruxelles. Potrivit surselor noastre, șeful PSD este foc și pară pe Crețu, fiindcă aceasta critică public Cabinetul Dăncilă, dar și pentru că a refuzat să facă lobby la PE în favoarea modificărilor pe care coaliția PSD-ALDE le-a adus Legilor Justiției și Codurilor penale.

 

Pașcu, Nica și Zoană

Locurile pe listă sunt garantate pentru cei care s-au supus directivelor de la Kiseleff: printre aceștia se numără Ioan Mircea Pașcu, Dan Nica și, firește, Gabriela Zoană. Celor deja numiți li se vor adăuga oamenii impuși de baronii care l-au ajutat pe Dragnea să îngroape ultima rebeliune în special, Marian Oprișan, Olguța Vasilescu, Niculae Bădălău și Radu Moldovan. Să nu uităm că Dragnea intenționează să strângă rândurile în perspectiva euroalegerilor pentru a obține un scor bun care să atenueze problemele pe care PSD le are în cadrul familiei socialiștilor europeni.

 

Ponta, soția și prietenii. Cioloș tace

Ex-premierul Victor Ponta va deschide lista europarlamentară a Pro România, acesta fiind urmat, potrivit surselor EVZ, de fostul vicepremier Daniel Constantin, de ex-ministrul Sănătății, Nicolae Bănicioiu, dar și de consoarta sa, Daciana Sârbu. Euroalegerile din primăvară vor reprezenta prima probă a adevărului pentru noua grupare. Fostul premier Dacian Cioloș evită să clarifice dacă va deschide sau nu lista Mișcarea Ro+, deși își dorește enorm să se întoarcă la Bruxelles.

Campanie internă în USR

Problema listei pentru PE nu a fost încă tranșată definitiv la vârful USR. Pentru un loc pe listă s-au înscris 80 de candidați, de la lideri și președinți de filiale, până la cei care s-au înscris recent în partid.

Cei care doresc să ajungă la Bruxelles se află în campanie timp de două luni. Aceștia merg la filialele din teritoriu și încearcă să-i convingă pe cei aproximativ 5.000 de membri să-i susțină. Votul se va desfășura electronic, la finalul lunii noiembrie. USR–iștii vor acorda puncte candidaților, în ordinea preferințelor.

Pe listă se află deputații Cristina Iurișniți și Cristian Ghinea, consilierii locali Clotilde Armand (sector 1) și Mihai Deneș (sector 6), consilierul general de la București, Octavian Berceanu și activistul pentru drepturile LGBT, fostul președinte al ACCEPT, Adrian Coman.

 

Întoarcerea episcopului

UDMR are aproape asigurate cele două scaune tradiționale în PE. Potrivit conducerii executive, numele candidaților va fi cunoscut în februarie.

„La ședinta CRU din 13 octombrie s-a deschis procesul de selectare a candidaţilor pentru lista UDMR la europarlamentare. Toţi cei care vor să fie înscriși pe listă, îşi pot depune candidaturile până pe data de 1 februarie, dar lista se va finaliza la începutul lunii martie, când vom stabili cine vor fi pe locurile eligibile. Suntem o organizaţie democratică, asta înseamnă că lista de candidați a UDMR este deschisă pentru toți cei care consideră că au proiecte bune și consideră că îsi pot reprezenta comunitatea. Există, desigur, unele criterii tehnice care trebuie îndeplinite, ca de exemplu: posibilii candidați trebuie să aibă sprijinul unei organizaţii județene, trebuie să vorbească cel puţin o limbă străină de circulaţie internaţională. Actualii europarlamentari vor fi activi în perioada imediat următoare, când își vor prezenta activitatea și realizările din Parlamentul European, proiectele pe care le-au demarat în interesul comunității, însă nu vor exista candidați privilegiați când vom finaliza lista”, a declarat, ieri, pentru EVZ, președintele executiv al Uniunii, Porcsalmi Bálint.

UDMR are acum doi europarlamentari: Iuliu Winckler și Sogor Csaba. Potrivit unor surse, episcopul Laszlo Tokes, care reprezintă acum în PE Ungaria (din partea FIDESZ), ar dori să deschidă lista la UDMR.

 

Costă un milion de euro

Până la alegerile din 2009, deputații europeni primeau salariul egal cu cel din Parlamentul țării din care proveneau. Discrepanța era foarte mare; cei din fostele state comuniste aveau salariu sub 1.000 de euro, spre deosebire de cei veniți din vest, care câștigau zeci de mii de euro lunar.

Din 2009, toată lumea câștigă la fel. Salariul unui eurodeputat depășește 6.000 de euro pe lună. Dacă acesta participă la ședințe plenare sau lucrări în comisii, sau deține și o funcție de conducere, suma se poate dubla. Cât timp se află la Strasbourg sau la Bruxelles, un europarlamentar primește aproximativ 300 de euro pe zi, pentru cheltuieli. Europarlamentarii pot călători la clasa business și li se decontează biletele de tren sau de avion. Pentru a călători în alte state UE, la conferințe sau reuniuni oficiale, europarlamentarii mai primesc 4.000 de euro pe lună. Aleșii primesc peste 20.000 de euro lunar pentru a-și plăti consilierii. De asemenea, pensia unui europedutat va depăși 4.000 de euro pe lună.

Potrivit calculelor, eurodeputații trimiși de România primesc, din bugetul UE, peste 30 de milioane de euro într-o legislatură. În 2017, România a cotizat la bugetul UE cu 1,5 miliarde de euro.

 

Toți granzii PNL vor la Bruxelles!

Contre și nemulțumiri au avut loc și la vârful PNL, în ceea ce privește deciderea candidaturilor pentru Parlamentul European. Potrivit negocierilor de până acum, lista conține nume grele din partid: Vasile Blaga, Crin Antonescu, Gheorghe Falcă (primar Arad), Mircea Hava (primar Alba Iulia), Cristian Bușoi, Dan Motreanu și Alina Gorghiu (foto). De asemenea, și-au depus candidaturile Siegfried Mureșan, Daniel Buda și Marian-Jean Marinescu. Președintele Ludovic Orban este încă nehotărât cu privire la o eventuală candidatură la PE, deși e tentat să intre într-o astfel de cursă. Potrivit surselor EVZ, liberalii își pun mulți grei pe liste întrucât vor să își maximizeze scorul, fiind înspăimântați că pierd electorat în favoarea lui Dacian Cioloș și a USR.

Antonescu, un guest star liberal

În urmă cu o lună, fostul lider al PNL, Crin Antonescu (foto) și-a dus personal dosarul la partid pentru candidatura internă. Soția lui, Adina Vălean, unul dintre cei mai vechi eurodeputați, nu va mai candida. Antonescu a făcut o afirmație în care dă de înțeles că Vălean va candida, totuși. „Soția mea nu va mai candida, din păcate pentru PNL și pentru cetățenii români”, a afirmat el. Crin Antonescu a spus că a luat decizia de a candida după ce a fost rugat de alți colegi, nu și de Orban, și se consideră o locomotivă pentru liberali.

Trei pentru ALDE

ALDE speră la 4-5 europarlamentari, dar, momentan, pe lista pentru PE sunt bătute în cuie doar trei nume: Norica Nicolai (foto), Renate Weber și ex-ministrul Ovidiu Silaghi. Potrivit surselor noastre, la Bruxelles dorește să ajungă și Daniel Barbu, fost ministru al Culturii și ex-senator ALDE. Indiferent nu este nici Andrei Gerea, deși nu s-a discutat încă nimic în acest sens.