Anunţul construirii unei moschei la Bucureşti a stârnit multe polemici în spaţiul public.
Conform dw.com, totuş “ține de politica ușilor deschise adoptată de cancelarul Angela Merkel și, în subsidiar, de vădita incapacitate a Europei de a da terorismului islamic un răspuns pe măsură”.
Suiectul ce ieşise de pe radurul atenţiei publice a fost readus în actualitate de vizita președintelui Klaus Iohannis în Turcia, unde președintele Erdoğan a anunţat proiectul în prezența omologului român.
“În România, problema islamizării nu se pune în termeni reali ca la Molenbeek sau Marseille și nu a fost vorba nicicând de o dispută a minaretelor ca în Elveția sau în Germania. (…) Cei care se opun - și după toate aparențele reprezintă o majoritate foarte largă - nu au în vedere o problemă religioasă, ci temele refugiaților și terorismului islamic. Este regretabil că se întâmplă astfel și înțelegem perfect amărăciunea musulmanilor băștinași (turci și tătari care trăiesc aici de secole), dar moscheea a devenit un simbol al unei realități politice amenințătoare. (…) Marea moschee din București e un proiect care vine într-un moment nepotrivit. Candidații la primărie au sesizat rapid potențialul negativ al subiectului și fie s-au opus direct fie s-au delimitat invocând necesitatea unei consultări populare”, notează jurnaliştii de la dw.com.