Evenimentul Zilei > Actualitate > Cine reformeaza Biserica, preotii sau credinciosii?

Cine reformeaza Biserica, preotii sau credinciosii?

Momentul alegerii noului Patriarh ar putea reprezenta inceputul unei "minireforme" in sanul celei mai vechi si mai conservatoare institutii din Romania.

Opinia publica romaneasca nu doreste ca Biserica Ortodoxa sa-si schimbe canoanele, ci sa-si adapteze discursul, sa fie mai toleranta si sa se apropie de oameni si de problemele cu care acestia se confrunta in societatea moderna.

Intr-o majoritate covarsitoare, oamenii privesc cu respect catre prelati, dar astazi ei cuteaza sa ceara mai mult de la reprezentantii lui Dumnezeu. Libertatea de informare si de opinie, globalizarea, schimbarea de generatii si influenta mass-media ofera acum cetatenilor noi orizonturi de asteptare, iar acestia nadajduiesc ca Biserica le va oferi sprijinul de care au nevoie.

Dar este dispusa Biserica Ortodoxa din Romania sa se schimbe in functie de cum se schimba credinciosii ei? Este ea capabila sa renunte la pozitia sa rigida, chiar autoritara in raport cu enoriasii, pentru a deveni mai flexibila, mai vie, pentru a cuceri tineretul, acaparat de noile tehnologii si de tentatiile frivole ale societatii de consum, dar si mai vulnerabil la provocarile lumii moderne – droguri, SIDA, violenta, somaj? 

Scriitorul Razvan Codrescu, un cunoscut publicist crestin, considera ca prezentul ne indica o evolutie pozitiva a Bisericii in viitor: „Convingerea mea personala este ca in Romania vor fi intotdeauna mai multi credinciosi decat in alta parte. Bisericile sunt inca pline, iar viitorul poate fi privit cu optimism. Raportat la alte state, Romania sta foarte bine la religie. La noi se vinde si se citeste carte religioasa mai mult decat in oricare alta tara europeana, conform statisticilor”.

Potrivit ultimului recensamant, Romania avea in 2002 o populatie de 21.794.793 locuitori, dintre care 86,7a s-au declarat crestini ortodocsi. Razvan Codrescu spune ca Biserica se bucura de increderea romanilor deoarece este cea mai veche institutie romaneasca si intruchipeaza credinta omului in Dumnezeu. „In al treilea rand, lumea a simtit ca Biserica este un bastion de rezistenta, chiar daca a avut si momentele ei de slabiciune. Toate acestea conduc la un credit acordat Bisericii, pe care, din pacate, nu intotdeauna institutia bisericeasca l-a onorat.”

Evolutia viitoare a Bisericii Ortodoxe depinde in mare masura de orientarea si de viitoarele decizii ale noului Patriarh. „Cred ca Biserica se va redresa odata cu primenirea ierarhiei. Se va iesi din aceasta paranteza comunista, cei care au facut compromisuri cu vechiul regim vor disparea cu timpul si vor fi inlocuiti de oameni noi, fara tinichele legate de coada, iar Biserica se va reforma”, apreciaza Razvan Codrescu.

„Mai multe fete bisericesti mai tinere vorbesc despre marirea rolului social al BOR. Daca aceste personalitati vor avansa in varful Bisericii, implicarea sociala a BOR va creste. Biserica va capata astfel si un soi de utilitate terestra, astfel incat omul necajit, cu alte probleme decat cele religioase, sa se apropie mai mult de Biserica. Morala crestina va fi insa cea care va mentine Biserica in varful societatii, iar rolul ei va fi greu de subminat, pentru ca valorile crestine sunt stabile de 2.000 de ani”, considera analistul politic Bogdan Teodorescu.

Credinciosii si viitorul Bisericii Ortodoxe din Romania

Moartea Patriarhului Teoctist a adus Biserica Ortodoxa Romana intr-un moment de rascruce. Cea mai veche institutie din tara noastra are nevoie nu doar de un alt Intaistatator, ci si de o noua viziune pentru a se apropia mai mult de oameni si de noile vremuri.

In Romania, oamenii au cea mai multa incredere in Biserica. Nicio alta institutie nu a ramas atat de aproape de sufletul romanilor dupa anii comunismului, in care crestinismul a fost pus la grea incercare, si dupa efectul tranzitiei care a subminat treptat credibilitatea institutiilor democratice.

In fiecare an, oamenii s-au declarat scarbiti de campaniile electorale, inselati de politicieni si abandonati de politie, justitie, de sistemul de sanatate si de invatamant. „Biserica este singura institutie care nu a esuat in raport cu cetateanul, in timp ce toate celelalte institutii ale statului au cumulat esecuri majore”, explica analistul politic Bogdan Teodorescu.

Misiunea ortodoxiei

Dupa o jumatate de secol de comunism, in care a fost controlata, tolerata si folosita de autoritatile comuniste, Biserica Ortodoxa si-a recastigat puterea si a devenit una dintre cele mai influente institutii. Puterea ei sta acum in increderea oamenilor, in autonomia declarata fata de stat, dar si in conservatorismul care i-a mentinut nealterat sensul existentei sale.

Insa vremurile se schimba. Tot mai multe voci din societatea civila acuza Biserica Ortodoxa ca nu s-a adaptat la realitatile societatii moderne, ca nu se implica suficient in actiuni sociale si ca este prea legata de factorul politic, pe care il slujeste pentru a-si rezolva anumite interese economice.

Scriitorul Razvan Codrescu, un cunoscut publicist crestin, apreciaza ca BOR se va implica mai mult in societate, sub presiunea viitorului, dar atrage atentia ca aceasta latura este una secundara. „Biserica nu este o institutie de tip social. Principala chemare a Bisericii este sa slujeasca liturghia, toate celelalte activitati fiind secundare. Biserica Romano-Catolica e mai sociala, dar si-a pierdut functia liturgica, in timp ce ortodoxia e mai vie. Credinciosii merg la slujba, iar oamenii se regasesc in ortodoxism, pentru ca aceasta religie e mai vie, mai proaspata”, spune Codrescu.

Poate si din cauza unei comunicari defectuoase cu mass-media, activitatile sociale ale BOR au ramas in mare parte necunoscute. Biserica Ortodoxa Romana patroneaza mai multe institutii sociale, dintre care 91 pentru copii, 32 pentru batrani, 92 de cantine si brutarii sociale, 37 de centre de diagnoza si tratament si 23 de centre de asistenta pentru familiile aflate in dificultate. Asistenta spirituala este asigurata in spitale de 215 preoti, in armata de 78 de preoti, in penitenciare de 36 de preoti si in centrele sociale de 70 de preoti.

Rezistenta anti-gay

BOR este atacata si pentru autonomia declarata, in conditiile in care primeste finantare de la bugetul de stat, dar si pentru imixtiunile sale in unele probleme complexe ale societatii. Criticile vizeaza in special atitudinea intoleranta in privinta unor subiecte controversate, cum ar fi homosexualitatea, avorturile sau eliminarea simbolurilor religioase din institutiile publice.

Este de asteptat ca aceste teme sa reprezinte si in urmatorii 15-20 de ani tot atatea chestiuni in care Biserica Ortodoxa nu va fi dispusa la  compromisuri, chiar daca presiunile externe, indeosebi cele de ordin politic, se vor intensifica.

„Depinde de noul Patriarh. Intr-adevar, drepturile omului se ciocnesc in acest moment cu anumite precepte religioase, insa calea de mijloc e greu de adoptat. Vor fi pasi lenti, vor fi lucruri ce nu vor fi acceptate niciodata, altele doar cu jumatate de gura. Populatia Romaniei este conservatoare, ea stramba din nas la subiectele lumii moderne. Schimbarea se va face, probabil, odata cu schimbarea generatiilor. In alte tari, Biserica s-a schimbat pentru ca ea ramasese cu mult in urma populatiei, dar in Romania nu e asa”, considera analistul politic Bogdan Teodorescu.

Razvan Codrescu este convins ca Biserica nu va renunta niciodata la propriile valori, pentru ca acest lucru ar insemna chiar propria ei negare. Chiar cu riscul de a pierde teren, ortodoxia nu isi va abandona principiile de baza doar pentru a face pe plac adeptilor noilor curente din lumea contemporana, crede scriitorul: „Biserica Ortodoxa pierde teren pe termen scurt si castiga pe termen lung. Incet-incet, aceasta moda va trece, iar Biserica Ortodoxa va triumfa pentru consecventa cu care si-a pastrat principiile morale. BOR nu va face rabat de la aceasta atitudine. Este ca si cum s-ar nega pe sine. De-a lungul istoriei, Biserica a fost incercata de multe provocari, dar ea nu a cedat. E adevarat ca romano-catolicii au un discurs mai adaptat vremurilor moderne, sunt mai abili in adresare. De multe ori, BOR a reactionat visceral, ceea ce a provocat o oarecare repulsie. Biserica trebuie sa lucreze foarte mult la adaptarea noului discurs.”

Cine „fluiera” in biserica

Relatia cu lumea politica este un alt factor care va influenta viitorul Bisericii Ortodoxe Romane. Analistii nu se asteapta la o intensificare a implicarii BOR in actul politic, ci mai degraba la imixtiuni ale politicienilor in mediul bisericesc, pentru a-si atinge mai usor scopurile. „Cred ca in continuare, pentru o buna bucata de vreme, politicienii isi vor demonstra oportunismul, iar in manifestarile exterioare se vor asocia cu Biserica”, spune Mircea Kivu.

„Vor fi incercari de imixtiuni politice in Biserica. Au fost mereu si vor fi pana la sfarsitul vremurilor”, spune Razvan Codrescu, care adauga faptul  ca pe termen lung nimeni nu poate interveni in Biserica: „Sigur ca Biserica isi face politica ei, fiindca are si ea numeroase interese. Sigur ca Biserica va reactiona la deciziile care ii lezeaza functionarea sau menirea, dar ar fi rau ca Biserica sa nu se implice deloc. Ea este chemata sa se implice mai mult in plan social, aparand interesele credinciosilor sai. Vor exista mici crompromisuri, dar Biserica nu poate fi deturnata pentru ca ea este eterna si foarte stabila. Principiul interzicerii politicii in Biserica va functiona in continuare”.

Utopia unificarii

Razvan Codrescu este de parere ca marea provocare a viitorului pentru cea mai credibila institutie din Romania nu este acceptarea homosexualitatii, a prostitutiei sau a avorturilor, ci modul de a comunica si de a-si explica pozitia, indeosebi in fata noilor generatii.

„E adevarat ca Biserica a dovedit o oarecare inabilitate in dialogul cu noua generatie, dar si cu lumea intelectuala si cu mass-media. E nevoie de un nou discurs al Bisericii, mai atent la actualitatile lumii moderne, dar ea nu trebuie sa-si sacrifice bazele ideologiei crestine. Pariul Bisericii e de a face traditia vie in actualitate, iar asta vor putea face preotii mai tineri care vin cu un alt bagaj cultural si care vor initia un dialog mai solid si cu celelalte biserici”, afirma publicistul.

Pe de alta parte, conceptul de Biserica Nationala va constitui si in urmatorii ani un obstacol in dialogul cu celelalte culte din Romania, dar si in relatiile sale externe, iar unificarea cu Biserica Romano-Catolica, proces inceput de Papa Ioan Paul al II-lea si de Patriarhul Teoctist, se va estompa, date fiind si declaratiile radicale ale actualului Papa, Benedict al XVI-lea.

„Intotdeauna Biserica Catolica a crezut ca ea e singura biserica adevarata, iar BOR crede acelasi lucru despre ea insasi. Unificarea mi se pare utopica dupa atatea secole de despartire, dar unirea in reactie in fata unor inamici comuni (islamismul, ateismul, sectele, actiunile subversive ale masoneriei) e posibila”, apreciaza scriitorul Razvan Codrescu.

Forta religiei

In cele din urma, dincolo de numele si de deciziile noului Patriarh, perceptia romanilor despre Biserica Ortodoxa va fi cea care va decide in mare masura viitorul acestei institutii. Analistii anticipeaza ca, pe termen lung, BOR nu va pierde aderenta la populatie, iar unele schimbari pozitive vor atrage in continuare creditul masiv al romanilor.

„Cel putin deocamdata locul lasat liber de religie nu are cu ce sa fie umplut. Ca sa se goleasca influenta Bisericii trebuie ca locul ei sa fie luat de altceva, ori acum nu exista nimic altceva in fata credintei. Cred ca intr-o Romanie previzibila BOR va fi in continuare o forta considerabila si o institutie cu cea mai mare incredere in randul cetatenilor. Cu doua conditii: sa nu faca greseli – iar statutul ei conservator ii permite sa nu faca erori – si sa nu apara o generatie mai buna de politicieni care sa schimbe perceptia oamenilor asupra institutiilor. Cu actuala clasa politica si cu modul sau de organizare si functionare, BOR nu poate fi decalata in societate”, apreciaza Bogdan Teodorescu, in vreme ce publicistul crestin Razvan Codrescu anticipeaza ca vor coexista si in viitor doua curente de opinie in privinta Bisericii: „Vor fi doua perceptii fundamental opuse. Una va fi perceptia oamenilor care frecventeaza Biserica. Ei vor vedea intr-un fel lucrurile, iar oamenii care n-au nicio legatura cu Biserica vor vedea exact pe dos. Intotdeauna va exista aceasta confruntare intre oamenii care stiu despre ce e vorba si cei care nu stiu.”

IERARHIE

Cum functioneaza BOR

> Cea mai inalta autoritate a Bisericii Ortodoxe Romane este Sfantul Sinod, alcatuit din ierarhii in functie.

> Grupul central reprezentativ al Bisericii Ortodoxe Romane pentru problemele economice si administrative, precum si pentru cele care intra in atributiile Sfantului Sinod este Adunarea Nationala Bisericeasca, formata din membrii Sfantului Sinod si trei reprezentanti din fiecare episcopie sau arhiepiscopie (un cleric si doi laici), numiti de adunarile diocezane pentru patru ani.

> Grupul administrativ suprem, atat pentru Sfantul Sinod, cat si pentru Adunarea Nationala Bisericeasca este Consiliul National Bisericesc. Acesta este alcatuit din trei clerici si sase laici, alesi de Adunarea Nationala Bisericeasca pentru patru ani, precum si din consilierii administrativi, ca membri permanenti.

ORGANIZARE

„Armata” ortodoxa

> Biserica Ortodoxa Romana este organizata ca Patriarhie si cuprinde sase Mitropolii. Acestea sunt alcatuite din Arhiepiscopii si Episcopii, cu un total de 11.146 parohii, slujite de 14.035 preoti si diaconi. BOR are 15.116 lacasuri de cult, din care 631 de manastiri si schituri cu peste 8.059 de calugarite si calugari.

> Diaspora romaneasca ortodoxa este deservita in Europa de trei Mitropolii si doua Episcopii, iar pe continentul nord-american fiinteaza o Arhiepiscopie.

> Invatamantul teologic ortodox se desfasoara in 37 de Seminarii Teologice, la nivel liceal, si in 12 Facultati de Teologie, care fac parte din sistemul universitar de invatamant, avand 10.898 de studenti. 10.428 de profesori predau religia in scolile de stat.

OPINIE EVZ

Mantuire sau Crucea Rosie?

Misiunea primordiala a Bisericii, institutie divin-umana, este aceea de a se ocupa de mantuirea sufletelor. Biserica nu se poate transforma, asa cum doresc niste urechisti atinsi de duhul protestant, intr-o Cruce Rosie, intr-un corp de infirmiere care sa se ocupe de vitregitii sortii sau sa care mancare cu sufertasul tuturor batranelor oloage si neputincioase. Biserica este pastratoare si transmitatoare de har, si nu o institutie de binefacere.

Cand vorbim despre o innoire sau o reforma a Bisericii ne referim strict la o reforma administrativa si la raspunsuri, la provocarile contemporane. Nicidecum la o modificare dogmatica, pentru ca Biserica se innoieste prin Sfanta Traditie sau Predanie permanent.

Predania este insasi tinerea de minte vie a Bisericii, viata Bisericii in totalitatea ei, permanentizarea dialogului Bisericii cu Hristos. Iar Biserica Ortodoxa nu are nevoie de o doctrina sociala, pentru ca aceasta exista si coexista in adevarul evanghelic, unde se scrie negru pe alb sa-ti ajuti aproapele, pe cel nevoias, sa-l hranesti pe cel flamand, sa faci milostenie etc.

Reforma Bisericii este un termen mare cat balena lui Iona si priceput de fiecare dupa cum il duce capul, unii cerand, in putinatatea lor, chiar un aggiornamento al trupului lui Hristos, care este Biserica. Nu, Biserica are nevoie de o coborare in strada, de o „indumnezeire a maidanului”, asa cum minunat s-a exprimat preotul Constantin Necula din Sibiu. De preoti care sa stie sa lucreze pe internet, care sa vina in intampinarea pacatosilor, nu doar sa-i certe de la inaltimea amvonului prin predici anoste si citite neinteligibil, pe nas.

De preoti care sa nu se comporte ca niste functionari, de o biserica fara aere triumfaliste, ci implicata in problemele vremii. De o reforma administrativa, de mai multe episcopii si mitropolii, de ierarhi care sa dialogheze cu poporul dreptcredincios si nu sa se comporte ca niste prim-secretari numiti pe viata. Da, Biserica are nevoie de viata in Hristos, de traire autentica, nu de functionari si de birocratie eclesiastica. (Florian Bichir)

Publicat in categoriile: Actualitate
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: