Sebastian Ghiţă a fost pierdut, în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016, de poliţiştii care îl filau pe DN1, în timp ce se îndrepta către casă de la un eveniment al SRI. Despre fuga fostului deputat s-a vorbit intens în ultimeel luni, în condțiile în care a trimis din ”exil” șapte înregistrări video în care a dezvăluir, printre altele, despre relaţia cu adjunctul SRI, Florian Coldea, cu Laura Codruţa Kovesi şi cum se fabricau dosarele. În urma dezvăluirilor, Coldea a demisionat.
Potrivit surselor citate, poliţiştii care îl supravegheau ar fi spus că acesta conducea, în noaptea dispariției, cu peste 200 km/h şi că un alt autoturism i-ar fi blocat pe poliţişti. Ulterior, maşina în care se afla Sebastian Ghiţă a fost găsită la locuinţa sa, astfel că cei care efectuau filajul ar fi crezut că doarme.
Cine este însă tânărul milionar prahovean a cărui prindere suscită atâta interes.
Sebastian Aurelian Ghiţă, 38 de ani, şi-a construit o avere estimată, în 2009, la aproape 100 de milioane de dolari şi a devenit ”eminenţa cenuşie” a premierului şi a fostului premeir Victor Ponta.
Sebastian Aurelian Ghiţă s-a născut pe 10 noiembrie 1978, la Ploieşti. Şi-a făcut studiile la Universitatea Petrol şi Gaze din oraşul natal, la Facultatea de Ştiinţe Economice, specializarea Management. A intrat în afaceri în 1997, încă dinainte de începerea studiilor superioare, fondând în acel an compania Asesoft International SA, specializată în IT. Pe măsură ce compania s-a dezvoltat, Ghiţă a fondat şi alte firme-satelit, în paralel extinzându-şi domeniile în care a făcut afaceri. Una dintre cele mai importante este Teamnet International, care activează tot în IT.
Ghiţă a rămas acţionar majoritar al companiei Asesoft până în februarie 2011, când a anunţat că a vândut acţiunile pe care le deţinea la cele mai mari firme din grupul Asesoft. ”Am intrat în politică şi din acel moment am început să vând firmele din IT şi să renunţ la acţiuni, cum au fost acţiunile de la eMag, Flanco, Asesoft Distribution, Teamnet. Banii au venit de aici şi nu din afaceri cu statul”, declara Sebastian Ghiţă în mai 2014, într-un interviu acordat HotNews.
Însă renunţarea la o parte considerabilă a imperiului său economic este pusă sub semnul întrebării de către procurorii DNA. ”Până la data de 14 februarie 2011, S.C. Asesoft International SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă Sebastian Aurelian pentru ca, după această dată, să-şi cesioneze părţile sociale către Minasee Holdings Ltd. Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% de Ghiţă Sebastian Aurelian”, se arată în rechizitoriul întocmit de DNA în dosarul în care acesta a fost trimis în judecată, în iulie 2015, alături de fostul primar al Ploieştiului, Iulian Bădescu, fiind acuzaţi de finanţarea ilegală a echipei de baschet Asesoft Ploieşti din banii municipialităţii.
În octombrie 2010, Sebastian Ghiţă a preluat managementul Realitatea Media, deţinută la acea vreme de către omul de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Ghiţă urma să plătească datoriile companiei, salariile angajaţilor, iar în schimb urma să primească 80% din eventualul profit. Relaţiile dintre cei doi oameni de afaceri au devenit în scurt timp încordate, Vântu încercând să-l determine pe Ghiţă să renunţa contractul de management.
În aprilie 2011, Ghiţă a dat publicităţii înregistrarea unei convorbiri avute cu Vântu, în care acesta îl ameninţa pe mai tânărul său partener de afaceri. ”Ca tine, la modul cel mai serios, am îngropat prin dealurile de pe acolo din Moldova, am îngropat la propriu”, îi spunea Vântu lui Ghiţă. Rezultatul războiului dintre ei a fost decis în instanţă: în iunie 2012, Vântu era condamnat la un an de închisoare cu executare pentru ameninţare şi şantaj. Între timp, Ghiţă a înfiinţat postul de televiziune România TV, cu o parte a angajaţilor Realităţii.
În paralel cu afacerile, Ghiţă a devenit din ce în ce mai interesat de politică. ”După ce în societate îşi faci o familie, câştigi bani, te aşezi, la sfârşit cauţi respect, glorie, un loc în societate”, spunea Ghiţă în interviul pentru HotNews.
Înfiinţarea postului l-a ajutat să-şi mărească treptat influenţa în interiorul PSD, deja evidentă în 2010, când a fost unul dintre principalii organizatori ai Congresului în care Victor Ponta a fost ales preşedinte al partidului. Relaţia dintre noul lider al PSD şi omul de afaceri prahovean nu a fost doar una de colaborare politică. Astfel, cei doi au fost fotografiaţi împreună în timpul unui sejur petrecut cu familia Ponta în Dubai, în 2012.
La alegerile parlamentare din 2012, Ghiţă a devenit deputat de Prahova din partea USL. În pofida dorinţei mărturisite de ”glorie”, Sebastian Ghiţă a fost o prezenţă relativ discretă în plan public şi una încă şi mai discretă la Parlament, după cum arată statisticile legate de prezenţă şi activitate în Parlament. După aproape patru ani de mandat, Ghiţă a luat cuvântul doar de două ori în plen, una dintre intervenţii fiind depunerea jurământului la preluarea mandatului, iar în topul absenţelor din Camera Deputaţilor a ocupat constant locuri fruntaşe.
Mai multe amănunte pe news.ro
În interiorul PSD, Ghiţă nu a ocupat funcţii importante, el fiind şef al departamentului online al partidului, însă speculaţiile legate de influenţa sa informală la vârful partidului s-au amplificat treptat, până în punctul în care pesedişti de vază au răbufnit împotriva omului de afaceri transformat în politician.
În pofida unor nemulţumiţi în PSD, Ghiţă îşi calculase deja următorul pas. Sigur de victoria lui Ponta în alegerile prezidenţiale din 2014, el a anunţat că va candida în tandem cu Liviu Dragnea pentru conducerea PSD. Astfel, Dragnea urma să-i ia locul lui Ponta ca preşedinte PSD, plecat la Cotroceni, în timp ce Ghiţă urma să devină preşedinte executiv. Succesul lui Iohannis la alegeri i-a dat planurile peste cap. Deşi se presupunea că ar fi expert în domeniul online, Ghiţă nu a prevăzut mobilizarea pro-Iohannis de pe reţelele de socializare şi nu a reuşit să o contracareze. Însă Ghiţă a găsit un alt ţap ispăşitor pentru eşecul lui Ponta: trecutul comunist al partidului reprezentat de Ion Iliescu.
”Cât timp Ion Iliescu se aşează la fiecare şedinţă lângă preşedintele PSD avem o problemă. Nu una personală, una de percepţie. Că noi, cei tineri din PSD, suntem la fel ca Ion Iliescu şi generaţia sa. Ion Iliescu are venerabila vârstă de 84 de ani. Victor Ponta are 42 de ani. Cred că e momentul ca Ion Iliescu să se retragă. Nu mai poate fi un simbol al PSD”, a afirmat Ghiţă în noiembrie 2014.
La o zi după această declaraţie, Sebastian Ghiţă a demisionat din PSD, afirmând că schimbările în partid nu se petrec cu viteza dorită de el.
Sebastian Ghiţă are, potrivit ultimei declaraţii de avere, din iunie 2015, trei terenuri şi o casă în Ploieşti, ceasuri, bijuterii şi obiecte de artă de 17 milioane de euro şi un fond de investiţii de 18 milioane de euro. El declară ceasuri de 900.000 de euro, bijuterii în valoare de 3,1 milioane de euro şi obiecte de artă de 13 milioane de euro, dobândite în perioada 1997-2012. În ultima sa declaraţie de avere Ghiţă nu a mai menţionat un cont cu 5,5 milioane dolari pe care îl declara în 2014. Sebastian Ghiţă nota în declaraţia de avere şi că a acordat două împrumuturi în nume personal - unul în valoare de 90.300.000 de euro, iar altul de 9.000.000 de dolari.
DNA a început să cerceteze în anul 2016 infracţiunile din cel de-al cincilea dosar deschis pe numele lui Ghiţă şi al unora dintre apropiaţii acestuia, în contextul în care faptele, unele vechi de opt ani, sunt ”greu de investigat şi probat” şi nu din cauza lipsei de activitate a procurorilor.
În 3 aprilie, Curtea de Apel Ploieşti a respins definitiv contestaţia depusă de avocaţii lui Sebastian Ghiţă la decizia Tribunalului Prahova de emitere a unui nou mandat de arestare preventivă în lipsă pe numele fostului deputat, în al cincilea dosar de corupţie în care acesta este urmărit penal de către procurorii DNA. În plus, judecătorii CA Ploieşti au admis contestaţia DNA şi au dispus arestarea şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat, în condiţiile în care instanţa de fond considerase că nu există suficiente probe pentru această infracţiune şi a emis mandatul doar pentru trafic de influenţă şi spălare de bani.
În cel de-al cincilea dosar deschis de DNA pe numele lui Sebastian Ghiţă procurorii suspectează că fostul deputat, care până în anul 2012, când a fost ales în Parlament, a fost reprezentant al S.C. Teamnet Internaţional S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A. a pretins şi primit de la reprezentanţii celor două societăţi sume de bani, pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare deservicii IT şi/sau să faciliteze derularea în bune condiţii firmelor ai căror reprezentanţi fuseseră contactaţi, anterior, de către Ghiţă. Este vorba, potrivit DNA, despre contracte de achiziţie de programe informatice finanţate din fonduri publice, dar şi din fonduri europene, încheiate între anii 2007 şi 2015 de către mai multe societăţi comerciale cu profil de activitate în domeniul IT şi de asocierea dintre acestea şi societăţile comerciale S.C.Teamnet International S.R.L. şi S.C. Asesoft International S.A.
Sebastian Ghiţă a fost trimis în judecată în două dosare penale, cel în care mai sunt acuzaţi foşti şefi din Poliţie şi Parchet din Prahova şi un altul în care este judecat alături de fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu.
De asemenea, Sebastian Ghiţă mai este urmărit penal şi în alte două dosare de corupţie, respectiv cel privind vizita fostului premier britanic Tony Blair în România în 2012 şi cel în care cumnatul fostului premier Ponta Iulian Herţanu este acuzat de fraude cu fonduri europene şi alte infracţiuni, în acesta din urmă fiind cercetaţi şi fostul şef al CJ Prahova Mircea Cosma, precum şi fiul acestuia Vlad Cosma.
În 10 ianuarie, un complet de la instanţa supremă a emis un mandat european de arestare pe numele lui Sebastian Ghiţă, omul de afaceri fiind dat şi în urmărire internaţională, prin Interpol.
(surse: EVZ, digi24.ro, mediafax.ro)