Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei - ANRM a anunţat că se opune unui referendum în care românii să aleagă între monarhie sau republică.
ANRM propune, în schimb, clasei politice o strategie în cinci pași pentru restaurarea monarhiei:
1. Un act nul: Parlamentul constată nulitatea abdicării forţate a M.S. Regelui Mihai I din 30 decembrie 1947 şi a proclamării republicii din 30 decembrie 1947, de către o „adunătură parlamentară” de 20-30 de persoane, care a încălcat toate legile şi normele constituţionale în vigoare la acel moment.
Constituţia Republicii Socialiste România din 1965 a fost total abrogată de abia la….8 decembrie 1991, când s-a desfăşurat referendumul naţional pentru adoptarea actualei constituţii. Se constată continuitatea între actul ilegal din 30 decembrie 1947 şi regimul prezent.
2. Revenirea în legalitate: Parlamentul devine Adunare Constituantă, revizuieşte Constituţia din 1923 (în vigoare până la actul din 30 decembrie 1947) şi adoptă varianta revizuită, pe care o supune aprobării populare. La reviziure recomandăm să se țină cont și de Normele Fundamentale ale Familiei Regale ale României, așa cum au fost ele date de Regele Mihai.
3. Voinţa naţională: Constituţia este validată prin referendum naţional, cu întrebarea: „Sunteţi de acord ca România să revină la monarhia constituţională prin adoptarea variantei revizuite a ultimei constituţii monarhice?”. Nevalidarea referendumului permite Adunării Constituante să propună o nouă constituţie republicană.
4. Suveranul legitim: Parlamentul constată că, potrivit Constituţiei, M.S. Margareta, fiica cea mare și moștenitoarea desemnată a Regelui Mihai, este Regina României.
5. Voinţa regală: M.S. Margareta prezintă Parlamentului noul Statut al Casei Regale a României şi Parlamentul îl aprobă.