CIA vs familia Kennedy. De ce a urât atât de mult agenția americană de spionaj celebra dinastie politică
- Dan Andronic
- 22 august 2020, 08:47
Un interes mai mult decât îndreptățit stârnesc celebrele documente legate de cazul Kennedy, rămase ani de zile sub cheie. După ce preşedintele Donald Trump a ordonat desecretizarea documentelor, CIA, FBI şi alte servicii de securitate au făcut presiuni pentru păstrarea la secret a unora.
Dar Kennedy a refuzat să fie jucat pe degete și a anulat acordarea de sprijin aerian în ziua invaziei, decizie ce a pecetluit soarta operațiunii. După operațiunea din Golful Porcilor, JFK l-a demis pe Allen Dulles din fruntea CIA, alături de adjunctul său, Charles Cabell. Și l-a însăricant pe fratele său mai mic, Bobby Kennedy, cu monitorizarea CIA. Decizie care a provocat furia Agenției.
Doi ani mai târziu, Cuba era din nou în atenția întregii lumi, în urma declanșării Crizei Rachetelor. Pe care Kennedy a rezolvat-o, promițând că Statele Unite nu vor invada Cuba pentru o operațiune de schimbare a regimului. Menținerea unui regim comunist permanent în Cuba, ceea ce CIA a considerat mereu a fi o gravă amenințare la adresa „securitatății națională”, constituia o amenințare mult mai mare chiar decât cea a regimurilor din Iran și din Guatemala
Cireașa de pe tort a venit însă în momentul în care Kennedy a făcut ceva de neiertat în accepțiunea CIA. În faimosul său discurs de la Universitatea Americană, din iunie 1963, a declarat un sfârșit al întregului Război Rece și a anunțat că Statele Unite vor stabili relații prietenoase și pașnice cu lumea comunistă.
Astfel, Kennedy a aruncat mănușa celei mai temute agenții de spionaj.
Pentru Allen Dulles și oamenii din CIA, discursul lui Kennedy era cea mai gravă amenințare la adresa „securității naționale” a Statelor Unite, o amenințare mult mai mare decât regimurile democratice din Iran și Guatemala. Din acel moment, aversiunea CIA față de președintele Kennedy a început să o depășească pe cea avută față de Joseph P. Kennedy.