În primul său discurs în Congres, Preşedintele Obama a promis că America va ieşi mai puternică din actuala criză. Ar fi bine pentru toată lumea.
Scopul elocuţiunii a fost să insufle optimism după recentele declaraţii sumbre despre starea economiei. Dar şi să dea un avertisment că redresarea implică sacrificii şi asumarea unor responsabilităţi.
Preşedintele a recunoscut că cei peste 700 de mii de miliarde de dolari destinaţi salvării băncilor aflate în dificultate ar putea să nu fie suficienţi. Contribuabilul va trebui să bage din nou mâna în buzunar. Nota de plată va fi mare, dar - spune preşedintele -, dacă guvernul nu face nimic, s-ar putea să fie şi mai mare. Se poate presupune că guvernul se pregăteşte să intervină şi mai mult în sectorul bancar, poate chiar să naţionalizeze două bănci mari aflate în dificultate - Citigroup şi Bank of America.
Barack Obama ştie că opinia publică este mai curând ostilă bancherilor, dar atâta timp cât sistemul bancar nu poate reporni creditarea economiei, nu se poate vorbi de ieşirea din recesiune. „De fapt, nu ajutăm băncile, ci cetăţenii”. În acelaşi timp, preşedintele a cerut Congresului să legifereze cât mai repede înăsprirea reglementărilor din domeniul bancar, pentru a face imposibilă o repetare a derapajelor înregistrate în ultimii zece ani.
Deşi America va cheltui mai mult cu relansarea economică, preşedintele a reluat promisiunile din campania electorală referitoare la reformarea sistemului de asigurări de sănătate şi a sistemului de pensii şi revigorarea învăţământului. Mai mult, preşedintele se arată încrezător că guvernul său va putea înjumătăţi uriaşul deficit bugetar până la sfârşit de mandat. În acest scop va reduce subvenţiile pentru marile ferme şi cheltuielile cu genul de armament considerat adecvat perioadei războiului rece; totodată, va restabili începând cu anul 2010 o cotă de impozitare mai ridicată pentru categoriile înstărite.
Impozitarea fusese redusă de administraţia Republicană, pe care noul preşedinte Democrat o acuză că ar fi risipit excedentul bugetar moştenit spre a-i înavuţi pe cei bogaţi, în loc să investească în viitor. Răspunzători îi consideră şi pe acei americani care „au cumpărat case despre care ştiau că nu şi le pot permite, de la bănci şi societăţi de credit care le-au oferit totuşi aceste credite neperformante”.
Preşedintele promite că şi guvernul va dovedi mai multă transparenţă. Va dezvălui pentru prima dată costul integral al războaielor din Irak şi Afganistan. Pe cel din Irak, Barack Obama îl doreşte încheiat cât mai reprede în mod responsabil. Cel de-al doilea va continua pe baza unei noi strategii pentru Pakistan şi Afganistan, care are ca scop eliminarea a-Qaida şi combaterea extremismului. SUA îşi vor spori efectivele militare şi vor mări soldele. Iar în numele valorilor la care subscrie, vor închide baza de la Guantanamo. Cu cuvintele preşedintelui, America „nu torturează”.
Preşedintele a vorbit puţin despre politica externă, dar enunţă o nouă eră a angajării, a cooperării internaţionale. America nu poate combate toate ameninţările - spune Barack Obama -, dar nici restul lumii nu o poate face fără America.
Fără îndoială că, fără America, nu vom depăşi criza economică. Dar va reuşi oare preşedintele Obama să răscumpere băncile, să investească în proiecte naţionale majore şi, în acelaşi timp, să restabilească normalitatea fiscală, reducând deficitul?