Editura Evenimentul si Capital

CHRISTIAN MITITELU: Europa bravului soldat Klaus

2437132e99030ffa5391c71acfce4bf3
Autor: | | 23 Comentarii | 0 Vizualizari

Reconfortaţi de rezultatul referendumului din Irlanda, liderii europeni ar fi trebuit să hotărască la summitul de săptămâna aceasta pe cine să numească în noua funcţie semi-permanentă de preşedinte al UE şi cine să devină şeful diplomaţiei europene.

Cele două posturi urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie odată cu tratatul de la Lisabona, dacă Preşedintele Cehiei, Vaclav Klaus, îşi pune în cele din urmă semnătura pe documentul ratificat de toate celelalte ţări membre ale UE. Aşa cum stau lucrurile datorită dlui Klaus, cele două numiri nu pot fi discutate decât în culisele întrunirii, deoarece liderii europeni vor trebui să se pronunţe întâi asupra insistenţei de ultimă oră a preşedintelui Cehiei de a obţine o derogare de la tratat. Vaclav Klaus nu este un entuziast al Uniunii Europene; într-un discurs ţinut în Parlamentul European a comparat-o cu Uniunea Sovietică. Nu este, în general, un om al consensului. A refuzat să semneze şi alte convenţii internaţionale. În schimb, este un adept înfocat al economiei de piaţă liberă, dispus oricând să dea lecţii celor care au construit Europa liberală, cu libera circulaţie a cetăţenilor, bunurilor şi capitalului. Preşedintele nu digeră tratatul de la Lisabona. A sperat că va fi respins şi a doua oară de către electoratul irlandez. N-a fost şi atunci se gândeşte că, dacă întârzie intrarea sa în vigoare, mai e o şansă ca improbabilul referendum promis de conservatori în Marea Britanie (a căror victorie în alegerile de anul viitor e dată drept sigură), să îngroape tratatul definitiv. În acest scop şi-a încurajat o parte dintre apropiaţii din Partidul Civic Democrat (ca şi cei care au contribuit la răsturnarea propriului guvern în plină preşedinţie cehă a UE) să ceară de trei ori Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra compatibilităţii tratatului cu legea fundamentală a ţării. Ideea ar fi că transferul de putere către Bruxelles care decurge din tratat ar ştirbi suveranitatea ţării. Deliberările Curţii, care sunt televizate în direct, vor fi reluate pe 3 noiembrie şi se aşteaptă ca şi această ultimă sesizare să fie respinsă. În acest caz, cum ambele camere ale parlamentului Cehiei au ratificat deja tratatul, preşedintele nu ar mai avea pretext ca să întârzie semnarea documentului. Iată însă că dl Klaus a invocat un nou motiv de a ţine restul Europei în expectativă. În interpretarea sa, respinsă până şi de jurişti din Cehia, Carta Drepturilor Fundamentale, anexă a tratatului, ar putea deschide calea unor posibile revendicări din partea etnicilor germani expulzaţi din Cehoslovacia după război. În această logică, dl Klaus cere ca Cehia să obţină o derogare, de genul celei promise Irlandei înainte de referendum, ce ar urma să fie încorporată în proximul tratat de adeziune la UE, probabil cel al Croaţiei. În 1938, în Cehoslovacia existau mai mulţi germani decât slovaci. Majoritatea locuiau cam în zona munţilor Sudeţi, de-a lungul graniţei cu Germania şi Austria. Hitler a anexat Austria şi a încurajat în paralel o agitaţie separatistă în rândul germanilor sudeţi. Apoi s-a folosit de acest pretext pentru a alipi Reichului zona locuită de etnici germani (cu consimţământul naiv al puterilor europene), invadând ulterior şi restul Cehoslovaciei. Guvernul cehoslovac al lui Edvard Benes, aflat în exil, a emis o serie de decrete prin care decidea ca, la încheierea războiului, etnicii germani (teoretic cei care nu s-au opus lui Hitler – adică majoritatea) să fie expluzaţi, iar proprietăţile lor confiscate. Decretele au fost acceptate de învingători la Conferinţa de la Potsdam din 1945 şi puse în practică. Astfel, până la căderea definitivă a Cortinei de Fier în 1948, cca. 2,4 milioane de etnici germani, dar şi maghiari, au fost expulzaţi din Cehoslovacia. Proprietăţile lor au fost confiscate fără a li se da nici un fel de despăgubiri. După 1989, Cehia, separată paşnic de Slovacia, şi Germania reunificată au semnat o declaraţie comună în care guvernul de la Berlin exprima regrete pentru ocupaţie, iar cel de la Praga, pentru expulzări. Litigiul părea să se fi stins. A reapărut însă în timpul negocierilor de aderare la UE, când urmaşii sudeţilor presau guvernul de la Berlin să ceară anularea decretelor, iar cehii doreau ca ele să devină parte a tratatului de aderare. Comisia Europeană şi-a declinat însă competenţa în materie de proprietate, mai cu seamă că era vorba de evenimente anterioare elaborării Convenţiei Europene a Drepturilor Omului. În mod similar, nici Carta, anexă a Tratatului de la Lisabona, nu poate fi aplicată retroactiv. Dl Klaus argumentează că doreşte să fie 100% sigur. Ştie că partidele nu-şi pot permite să-l contrazică categoric, deoarece în 2010 vor avea loc alegeri parlamentare. Dar dacă emisarul preşedintelui ceh obţine o concesie la summitul UE, pot interveni şi alte complicaţii. Premierul Slovaciei, aliat la guvernare cu un partid naţionalist, spune că nu are decât două opţiuni: aceea de a pretinde aceeaşi derogare, sau de a se opune prin veto excepţiei pe care ar vrea să o negocieze Cehia. Ungaria s-ar putea opune oricărei derogări de acest gen. Iar guvernul de la Viena e furios pentru că poziţia dlui Klaus alimentează presiunile celor care vroiau ca ratificarea tratatului de la Lisabona să se facă şi în Austria prin referendum. Astfel, dl Klaus contrariază practic toate capitalele Europene. Mai mult, deşi Cehia este o republică parlamentară iar preşedintele ţării are puteri limitate, Vaclav Klaus nesocoteşte poziţia guvernului şi sfidează decizia celor două camere ale legislativului de la Praga. Speculaţiile spun că va semna până la urmă, dar că ceea ce îl îndeamnă să procedeze astfel este rivalitatea sa cu predecesorul său Vaclav Havel. Ambii Vaclav vor intra probabil în cartea de istorie, dar nu pe aceeaşi uşă.

Ce avere avea, de fapt, Nicolae Ceausescu! Unde se afla banii ACUM

Pagina 1 din 2


Tag-uri:



Stirile zilei

Alte articole din categoria: Opinii EVZ

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI