Chipuri nobile româneşti recunoscute la Paris

Cartea "Portrete de societate", de Gabriel Badea-Păun, a fost premiată de Academia de Arte Frumoase din capitala Franţei.

Istoricul de artă Gabriel Badea-Păun a fost premiat de Académie des Beaux Arts din Paris pentru cartea sa „Portraits de Société“, publicată de cea mai prestigioasă editură de artă din Franţa, Citadelles et Mazenod. (Versiunea în limba engleză a fost publicată de Thames&Hudson din Londra şi, în Statele Unite, de Vendome Press din New York).

Premiul „Cercle Montherlant“ al Academiei de Arte Frumoase din Paris, în valoare de 10.000 de euro, recompensează în fiecare an autorul unei lucrări originale consacrate artei, scrisă în limba franceză. Juriul prestigioasei instituţii apreciază că lucrarea istoricului de artă român reprezintă o premieră, înfăţişând „pentru prima dată o somptuoasă galerie de portrete de la începutul secolului al XIX-lea până în 1950“.

Vândut deja în 30.000 de exemplare, o performanţă pentru o carte de artă, succesul de librărie, dar şi printre specialişti se explică prin originalitatea subiectului şi a abordării sale. Ca urmare a tezei de doctorat pe care a susţinut-o la Sorbona, consacrată portretistului monden Antonio de La Gandara, Gabriel Badea-Păun a început să analizeze cu pasiune Belle Epoque şi a descoperit că există un adevărat gol istoriografic privind portretul de comandă din secolul al XIX-lea, subiect ocolit de istoricii de artă francezi. „După cronicile avute în revistele de specialitate, cred că istoricii de artă au fost interesaţi de abordarea pe care am dat-o subiectului, ceva între istoria artei şi sociologie, care, în cazul portetului de comandă, mi se părea inevitabilă“, explică autorul. „Publicul larg cred că a fost interesat de ilustraţii şi legendele care le însoţesc“, adaugă el. Chipuri aristocratice în saloanele Parisului

Ilustraţiile şi legendele prezentate în album, detaliile pitoreşti, adesea anecdotice, reînvie chipurile şi culorile perioadei Belle Epoque. Panorama portretistică realizată de Gabriel Badea-Păun vorbeşte de o lume foarte cosmopolită, printre portretele reproduse şi comentate în album găsindu-se şi câteva dintre personalităţile aristocraţiei româneşti. „Dacă fastuosul Portret al Principesei Martha Bibescu, realizat în 1910 de Giovanni Boldini, aflat în prezent într-o colectie particulară, nu a putut fi reprodus, am reprodus însă un superb Portret al Principesei Sturdza, născută Mavrocordat, purtând preţioasele smaralde ale familiei, şi un altul al scriitoarei Anna de Noailles, născută Brâncoveanu, realizat de Kees Van Dongen“, precizează istoricul de artă. Este vorba de ultimul portret al Annei de Noailles realizat în 1931, în rochie de seară şi purtând la gât cordonul Legiunii de onoare în rang de comandor. Scriitoarea de origine română este prima femeie din Franţa distinsă cu acest înalt ordin. PROIECTE Planuri pentru varianta în română

Gabriel Badea-Păun este doctor în istoria artei al Universităţii Paris IV Sorbona. A publicat, între altele, o biografie a Carmen Sylvei, uimitoarea Regină Elisabeta a României, la Bucureşti, Editura Humanitas (2003, cu ediţii revizuite şi adăugite în 2007 şi în 2008), precum şi numeroase articole de istoria artei în Franţa, Anglia şi România. Autorul caută un editor pentru varianta în limba română a volumului premiat. În plus, Gabriel Badea-Păun lucrează la o nouă carte despre Stilul Second Empire în arhitectură şi decoraţiunile interioare, comandată de editorul francez. „Lucrez la un proiect despre pictorii români care au fost elevi ai Şcolii de Belle Arte“, spune Badea-Păun.