Piaţa forţei de muncă migrante din China se clatină serios, după ce un raport publicat recent indică peste 20 de milioane de şomeri în acest sector care “strânge” 130 de milioane de adulţi chinezi.
Deşi cifrele oficiale ale Beijingului situau procentul “navetiştilor” rămaşi fără loc de muncă în jurul cifrei de 5%, ultimele estimări anunţă un plafon de cel puţin trei ori mai mare.
Studiul, desfăşurat în 15 provincii chineze, indică o realitate îngrijorătoare, care ar putea produce nelinişte socială tradusă în greve şi mişcări de protest.
În fiecare an, între cinci şi şapte milioane de chinezi vin în centrele urbane ale ţării pentru a-şi căuta un loc de muncă. Competiţia este cu atât mai acerbă cu cât aproape 750 de milioane de oameni trăiesc în zonele rurale, din care peste 15% migrează spre oraşe pentru a se întreţine.
Problema are consecinţe indirecte potenţial dezastruoase pentru o Chină obişnuită cu cifre uluitoare de creştere economică în ultimii ani, creştere “fixată” şi prin ridicarea semnificativă a parametrilor de consum în zonele rurale.
Schema a fost una relativ simplă: locurile de muncă din marile centre urbane au atras procente semnificative ale populaţiei rurale, acest lucru ridicând veniturile locuitorilor unor zone altădată considerate defavorizate. Creşterea potenţei financiare în zonele rurale s-a produs tocmai pe această linie a “banilor trimişi acasă” de forţa de muncă migrantă. Astăzi, tocmai scăderea alarmantă a procentului de chinezi din zonele rurale care accesează oportunităţi de angajare în zonele urbane ar putea fi piedica decisivă în calea planului Beijingului de a continua trendul economic ascendent.