În cursa armelor hipersonice, Rusia și China par să o fi luat înaintea Statelor Unite.
Cea dintâi a dat în serviciu sistemul Avanguard, un planor hipersonic (HGV – Hypersonic Glide Vehicle) lansat de o rachetă balistică intercontinentală RS-18/SS-19 și lucrează la dezvoltarea Zirkon, o rachetă împotriva navelor de suprafață și a submarinelor, și a Kinjal, o rachetă aerobalistică aer-sol, care va echipa MiG-urile 31.
În ceea ce privește China, ea dispune deja de DF-17, cu o funcționare asemănătoare cu Avanguard, și lucrează la două proiecte de rachete aerobalistice aer-sol, dintre care una capabilă să transporte focoase nucleare, scrie Opex 360.
Aceste informații au fost oferite în martie 2018 de Robert Ashley, directorul de atunci al Agenției de Informații Militare (DIA), cu ocazia unei audieri parlamentare.
În același timp, pentru a putea utiliza astfel de rachete, armata chineză a dat în dezvoltare H-6N, o variantă superioară a bombardierului său strategic H-6K, el însuși derivat din Tupolev Tu-16 de origine sovietică.
Această nouă versiune are o rază de acțiune considerabil mai mare (cu circa 50%), grație capacității de alimentare în zbor.
Racheta cu încărcătură convențională ar fi o variantă a rachetei balistice cu rază medie de acțiune DF-21, destinată luptei anti-navă. Aceasta este de natură a mări puterea de lovire a armatei chineze împotriva navelor americane, în special în regiunea Taiwanului și a Mării Chinei de Sud.
Până în prezent, existența unei astfel de arme anti-navă făcea exclusiv obiectul zvonurilor. Însă imaginile difuzate pe 17 octombrie pe rețelele sociale par să demonstreze că armata chineză dispune cu adevărat de o astfel de capacitate.
„Scurgerea” amenințătoare
Astfel, pe un video postat pe Twitter, se poate vedea un bombardier H-6N (identificabil, spune Opex 360, după țeava de alimentare în zbor) pe cale să aterizeze probabil în regiunea Neijiang. Și se poate constata că transportă pe fuselaj o rachetă cu profil asemănător DF-17.
„Scurgerea” acestui video nu este în mod sigur un accident, într-un moment în care tensiunile din zona India-Pacific se amplifică.
În august, armata chineză a executat tiruri cu rachete DF-21D și DF-26B, pe care le-a prezentat ca fiind „ucigașe de portavioane”.
„Acesta este răspunsul Chinei la riscurile potențiale prezentate de trimiterea din ce în ce mai frecventă de avioane și nave militare americane în Marea Chinei meridionale”, comenta o sursă militară în ziarul South China Morning Post.
În septembrie, China adresa o amenințare foarte puțin voalată la adresa Statelor Unite, difuzând un video care arăta simularea unui atac cu bombardiere H-6K asupra unei baze semănând leit cu cea americană de la Guam.