China devine un pericol nuclear. Mișcarea strategică din mijlocul deșertului a alertat Casa Albă

China devine un pericol nuclear. Mișcarea strategică din mijlocul deșertului a alertat Casa Albă

Imaginile prin satelit ale șantierelor ar putea aprinde dezbaterile pe tema modernizării arsenalului nuclear american și a viitoarelor negocieri legate de controlul armamentului

THE NEW YORK TIMES (SUA). Cercetători din Statele Unite au depistat construcția a 119 depozite noi de rachete balistice în deșertul din nord-vestul Chinei, asta demonstrând că țara intenționează să-și creeze noi capacități nucleare strategice.

Prin imagini furnizate de un satelit comercial, cercetătorii au remarcat niște zone îndepărtate, aflate la vest și sud-vest de Yumen, un oraș de la marginea Deșertului Gobi, în provincia Gansu.

Imaginile relevă niște excavații circulare, lungi șanțuri de comunicare și structuri de suprafață asemănătoare centrelor de control și depozitelor de la alte stații de lansare din China, după cum afirmă James Lewis, expert în programe nucleare chineze la Centrul James Martin pentru Studii de Neproliferare de pe lângă Institutul Middlebury pentru Studii Internaționale din Monterey, statul California.

Ne puteți urmări și pe Google News

„A fost un design ușor de recunoscut”, a declarat el într-un interviu telefonic. „E greu de închipuit că ar putea fi vorba de altceva”.

Construcția silozurilor ar urma să alimenteze discuțiile de la Washington cu privire la planurile Pentagonului de modernizare a arsenalului nuclear american. Ca și Administrația Trump de dinaintea sa, Administrația Biden și-ar putea astfel spori eforturile de a atrage China în negocieri pe tema controlului armelor strategice, eforturi care până acum au vizat doar Statele Unite, Uniunea Sovietică, respectiv, Rusia.

„Construcțiile sunt îngrijorătoare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, atunci când a fost întrebat despre proiectul dezvăluit anterior de The Washington Post. „Încurajăm Beijingul să se angajeze împreună cu noi în găsirrea unor măsuri practice menite să reducă riscul unor tensiuni destabilizatoare”, a mai adăugat el.

China a refuzat să se implice în discuții pe tema controlului armamentului, susținând că arsenalul său nuclear e mult mai mic decât al celorlalte două puteri nucleare. În același timp, ea a promovat un amplu program de modernizare care a ridicat semne de întrebare cu privire la intențiile sale.

Potrivit unor date ale Institutul Internațional de Cercetări în domeniul Păcii, o instituție independentă de cercetări din Stockholm, care urmărește stocurile de armament nuclear de interes strategic, China dispune de aproximativ 350 de focoase nucleare, comparativ cu Statele Unite, care dețin 5550 și cu Rusia, care deține 6255.

Cea mai recentă stratgie chineză de apărare, dată publicității în 2019, promite să mențină “capacitatea nucleară la nivelul minim cerut de securitatea națională”. Ea promite totodată ca țara să nu fie prima care ar folosi armamentul nuclear, subliniind că nu-l va îndrepta împotriva vreunui stat nenuclear. Ministerul de Externe al Chinei nu a răspuns imediat întrebărilor legate de locul respectiv.

Construirea silozurilor nu este surprinzătoare, deși viteza și scopul i-au surprins pe cercetătorii care au urmărit procesul. În aprilie, șeful Comandamentului Strategic al Statelor Unite, amiralul Charles A. Richard, părea să se refere la asta atunci când, în fața unei comisii din Congres, el a declarat că China își extinde depozitele de rachete „la o scară care ar putea fi mare”.

Ultimul raport al Pentagonului cu privire la forțele militare ale Chinei, dat publicității toamna trecută, estima că China își menține „stocul operațional de rachete nucleare la sub 200”, dintre care 100 ar fi rachete balistice intercontinentale. Potrivit raportului, China intenționa să-și întărească ‚triada nucleară’ de arme strategice, asta permițându-i să lanseze rachete nucleare de la sol, de pe mare și din aer.

„Aceste evenimente, la care se adaugă lipsa de transparență a Chinei stârnesc îngrijorări potrivit cărora China nu s-ar mulțumi numai să-și schimbe condițiile pentru ceea ce ar însemna un arsenal minim, dar ea s-ar putea îndepărta de poziția minimală pe care a susținut-o atâta vreme”, se arată în raportul Pentagonului.

Cercetătorii de la Monterey afirmă că China a deschis șantierul contrucțiilor anul trecut, la puțină vreme după ce DF-41, cea mai nouă rachetă balistică intercontinentală a sa, a deputat la o paradă militară din Beijing cu ocaziaa celei de-a 70-a aniversări a proclamării Republice Populare Chineze.

Deși racheta DF-41 este destinată lansatoarelor mobile, iar Pentagonul a declarat că China intenționează să depoziteze unele dintre ele în depozitele sale subterane. Lewis a spus că lucrările s-au accelerat începând din luna februarie.

În februarie, Federația Oamenilor de Știință Americani a raportat o extindere a depozitelor la o bază de instruciue de lângă Jintai, o localitate aflată la circa 1000 km. est de Mongolia.

Terenul din Yumen nu înseaamnă neapărat că China intenționează să depoziteze acolo încă 100 de rachete. Dar asta ar putea refelcta o strategie abordată și de SUA în anii ‚70, potrivit căreia un număr mai mic de rachete ar putea fi mutate într-o rețea mai mare de depozite, ca într-un joc alba-neagra, ceea ce face ca adversarului să îi fie mai greu să le distrugă dintr-o primă ochire.

„Este evident vorba despre o dezvoltare extrem de semnificativă”, a mai spus Lewis, „iar eu cred că asta va atârna greu în discuțiile despre relocarea rachetelor balistice intercontinentale ale SUA (ICBM), precum și în apărarea antirachetă sau în privința altor programe”.

 

Articol de Steven Lee Myers

Traducerea: Alexandru Danga/adanga/czaharia