CEL MAI GRAV ACCIDENT FEROVIAR DIN ULTIMII 12 ANI: Trenul blestemat

Cruntă ironie a sorţii: deraierea de sâmbătă s-a soldat cu o singură victimă, iar aceasta e fiica unui expert în siguranţa circulaţiei feroviare.

O tânără de 17 ani, din Focşani, Alexandra Cosmina Dimofte, fiică de ceferist, a murit sâmbă tă străpunsă de o şină de cale ferată, după ce un tren a deraiat în apropierea haltei Valea Călugărească. Trenul accelerat 1661 plecase din Bucureşti şi se îndrepta spre Iaşi. Alte patru persoane din acelaşi vagon au fost grav rănite. Este cel mai grav accident feroviar care a avut loc în România din anu 1996 şi până acum.

Defecţiuni la macazul numărul 9

Primele informaţii oferite de reprezentanţii Companiei de Căi Ferate şi de cei ai Autorităţii Feroviare Române (AFER) arată că trenul a deraiat din cauză că macazul numărul 9 nu a funcţionat corect.

Şina care a străpuns corpul fetei a fost lovită de locomotivă, s-a îndoit şi a străpuns podeaua primului vagon, cel de clasa I. „Podeaua este din metal, dar nu a rezistat la lovitura şinei de oţel“, declară Constantin Zaharia, şeful AFER.

Circulaţia feroviară pe ruta Bucureşti-Iaşi, tronsonul Ploieşti Est- Valea Călugărească, a fost reluată ieri la prânz în condiţii normale de trafic, potrivit informaţiilor furnizate de Ministerul Transporturilor. În urma opririi circulaţiei, 29 de trenuri de pe ruta Bucureşti-Moldova au avut întârzieri de circa patru ore. Teodor Gavriş, directorul Regionalei CFR Călători Bucureşti, a declarat ieri că toate persoanele care au avut de suferit de pe urma tragediei de la Valea Călugărească vor primi despăgubiri, cuantumul acestora urmând a fi stabilit de comisia de evaluare ce va fi constituită după finalizarea anchetei.

Deşi compania pentru care lucrează este răspunzătoare direct de siguranţa infrastructurii şi a călătorilor, directorii CFR erau ieri aproape toţi „în concediu“. „Astăzi e duminică şi nu suntem la serviciu“, ne-au răspuns directorii de Linii şi Instalaţii, directorul tehnic adjunct, Ioan Pintea, dar şi purtătorul de cuvânt al CFR, Oana Brânzan.

INCONŞTIENŢĂ Capcane la vedere pe calea ferată Una dintre cauzele accidentului ar putea fi o problemă tehnică ivită la infrastructura din zonă, după cum recunosc oficialii CFR. Starea proastă a liniilor şi a instalaţiilor Căilor Ferate Române nu este însă o noutate.

În urmă cu două luni, EVZ prezenta o notă internă a Societăţii Naţionale CFR SA, care arăta că siguranţa călătorilor este pusă în pericol sau asigurată „la limită“ pe tot mai multe sectoare feroviare. „Pe întreaga reţea de căi ferate, adică 13.730 km (linii curente şi directe), există 1.054 de puncte periculoase, din care 319 sunt de categoria I, iar dintre acestea 119 sunt pe linii magistrale şi principale“, se arată în nota semnată de directorul CFR Infrastructură, Constantin Manea, în ianuarie 2008.

Cât priveşte macazurile, 96% dintre cele existente pe lungimea liniilor din întreaga ţară au durata de viaţă expirată sau necesită urgent reparaţii capitale, în timp ce doar 4% funcţionează fără a pune viaţa călătorilor în pericol.

În plus, peste 50% din calea ferată administrată de CFR Infrastructură are durata de viaţă expirată, iar oficialii companiei şi cei ai Ministerului Transporturilor au apelat până acum la o singură soluţie: restricţionarea vitezei de circulaţie. Pe mai bine de 80% din întreaga reţea feroviară se circulă cu viteze de sub 80 km/oră.

Finanţări pentru reparaţii capitale nu există în acest moment, ci doar ceva fonduri pentru întreţineri şi reparaţii curente. Nici faptul că accidentul de sâmbătă s-a soldat cu moartea unei tinere şi rănirea altor călători nu va schimba situaţia, după cum susţine ministrul transporturilor, Ludovic Orban. Nu vor fi nici finanţări mai multe, nici nu se vor face reparaţii şi revizii mai des decât până acum.

În 2007 s-au produs peste 19.500 de deranjamente la instalaţii care au avut ca efect întârzierea a 4.512 trenuri cu 51.117 minute (peste 35 de zile în total - n.r.), chiar dacă nu au existat accidente care să se soldeze cu victime umane.(Mihaela Dincă)

MARTOR OCULAR

Fata a vorbit la telefon înainte de accident Maria Butunoi, un psiholog de 38 de ani, a călătorit în vagonul morţii, exact în compartimentul numărul 8, în care a murit, în accident, tânăra de 17 ani. Venea dintr-o excursie în Elveţia, ţara în care toate merg ceas.

Femeia spune că tânăra care a decedat i s-a părut o persoană politicoasă, dar mai retrasă. Singurul dialog pe care l-au purtat a avut loc cu puţin timp înainte de tragedie. Atunci, fata s-a plâns că semnalul GSM este prea slab. Până la urmă, a reuşit să vorbească cu o colegă şi cu tatăl ei.

Maria Butunoi a fost rănită şi ea, de aceeaşi şină care a intrat în compartiment, dar a avut noroc. S-a ales doar cu o rană din cauza căreia se afla, şi ieri, internată în Secţia neurochirurgie a Spitalului Judeţean de Urgenţă din Ploieşti, cu traumatism craniocerebral.

„Cred că a murit pe loc“ „Mă întorceam dintr-o excursie în Elveţia şi abia aşteptam să ajung acasă. Eram în primul vagon, citeam o carte, când am auzit un huruit îngrozitor, ca şi când trenul mergea pe pietre. Au urmat câteva momente de panică. Vagonul s-a răsturnat pe-o parte“, îşi aminteşte femeia.

„Când m-am dezmeticit, am văzut-o pe tânăra din faţa mea plină de sânge, cu o tăietură mare de la bărbie la gât. Cred că a murit pe loc, pentru că nu a avut nicio reacţie la ţipetele noastre, la întrebările pe care i le puneam. Am căutat telefonul ei ca să-i anunţăm familia. Eu nu mi-am dat seama că sunt rănită decât după ce am văzut că paginile cărţii pe care o citeam erau pline de sânge. Atunci m-am uitat în oglinda vagonului şi mi-am văzut faţa însângerată. Aveam o tăietură de la nas până la cap. Am fost şocată, pentru că mi-am văzut osul frontal! Nu ştiam ce să fac şi mai ales cum să opresc sângerarea“, mai spune Maria Butunoi, cu lacrimi în ochi.

În compartimentul respectiv s-au aflat toţi răniţii mai grav ai trenului deraiat. Ei au fost scoşi de acolo de ceilalţi călători, care s-au ales doar cu o sperietură. „Atât pe mine, cât şi pe fata care a murit ne-a lovit o bucată de şină. Fierul a pătruns prin plafonul (n.r. este vorba de podea) vagonului şi chiar m-am întrebat cum Dumnezeu s-a putut întâmpla aşa ceva. Eu am fost mai norocoasă, pentru că şina nu mi-a străpuns craniul. Din păcate, biata fată nu a mai avut nicio şansă“, spune Maria Butunoi.

„După ce m-au scos din vagon, m-au întins chiar pe şine. O doamnă care vorbea în germană, apoi în engleză, mi-a spus că sunt bine şi că trebuie să rămân nemişcată. Apoi a venit o altă femeie, care m-a pansat până a venit Salvarea. Cred că de la accident până la venirea primului echipaj de pe ambulanţă au trecut vreo 20 de minute. Doctorul s-a dus mai întâi la tânăra din vagon, iar după ce a constat decesul, a venit la mine“, îşi aminteşte femeia. La 24 de ore după producerea accidentului, Maria Butunoi nu a fost contactată de niciun reprezentant al SNCFR. (Marius Nica) DRAMĂ

Cosmina se întorcea acasă mai devreme din cauza ploii

Cosmina Alexandra Dimofte, tânăra care a murit în accidentul feroviar, avea 17 ani şi era elevă în clasa a X-a la Grupul Şcolar Agricol Focşani. Mama Cosminei era plecată de doi ani în Italia, pentru a rotunji veniturile familiei. Ieri, s-a întors de urgenţă în ţară. „Abia aştepta să vină vara, să se întoarcă acasă“, ne-a spus cea mai bună prietenă a Cosminei, Cristina Bădeanu.

Ironia sorţii face ca tatăl tinerei, Pavel Dimofte, să fie şeful unei echipe de întreţinere a liniilor de cale ferată, în halta CFR Putna Seacă, aflată între Focşani şi Mărăşeşti. Se ocupă tocmai de siguranţa circulaţiei. Ieri ne-a spus că îi va fi greu să se întoarcă la linii şi că a resimţ it accidentul ca şi cum Dumnezeu i-ar fi dat „un pumn în faţă“.

Bărbatul spune că fiica lui plecase la Bucureşti vineri, după şcoală. Voia să-şi vadă sora, pe Oana, studentă în anul I la Politehnică, şi să se plimbe. Îşi admira sora, voia să-i calce pe urme, să devină inginer constructor. „A vrut să se întoarcă acasă sâmbătă pentru că în Bucureşti ploua. Sâmbătă după- masă m-a sunat, mi-a spus că totul e bine, iar apoi s-a întâmplat tragedia“, ne-a povestit tatăl Cosminei. Urmărită de ghinion Prietenele şi colegele s-au adunat ieri la şcoală şi au pus doliu pe banca în care a stătea Cosmina. Mâine, îi vor aştepta trupul neînsufleţit cu trandafiri, florile ei preferate.

Toată lumea are despre ea numai cuvinte de laudă. „Era cea mai veselă fiinţă din lume. Îi plăcea să ajute pe oricine îi cerea ajutorul şi o făcea dezinteresat. Eu am avut grijă de ea, am urmărit-o îndeaproape, dar iată că ghinionul a urmărit-o mai bine decât mine“, ne-a spus îndurerat tatăl Cosminei.

„Era o elevă bună, inteligentă, modestă şi frumuşică foc. Era un copil orientat şi ştia ce vrea să facă în viaţă“, ne-a declarat profesorul Florin Iamandei, directorul liceului. Cristina Bă- deanu spune că a vorbit cu Cosmina la telefon sâmbătă, la 16.30, cu câteva minute înainte de accident: „Era foarte bucuroasă că se întoarce acasă“, spune fata. „Pe 21 mai, de Constantin şi Elena, voiam să ne serbăm ziua împreună. Era foarte preocupată să iasă totul bine. Era o fată foarte de treabă, sociabilă, înţelegătoare“, a mai spus ea, cu ochii în lacrimi. (Silvia Vrînceanu)

ANCHETĂ Nu sunt excluse problemele tehnice, dar nici intervenţia unei „mâini criminale“

Autorităţile nu exclud nicio ipoteză în ceea ce priveşte cauzele care au dus la deraierea acceleratului de Iaşi: eroare umană, probleme tehnice sau acţiunea unei „mâini criminale“. Adică, este posibil ca hoţii de fier vechi să fi furat componente ale macazului.

Ludovic Orban, ministrul transporturilor, declara ieri că macazul care ar fi provocat tragedia, precum şi îmbinarea acestuia cu linia de cale ferată sugerează intervenţia unei „mâini criminale“. Dispozitivul tehnic fusese verificat în urmă cu doar câteva zile. Cristian Ungureanu, director în cadrul Regionalei CFR Bucureşti, a spus ieri că, înainte de a pleca din Gara de Nord, garnitura de tren care făcea parte din acceleratul 1661 a fost verificată. „Vagoanele-garnitură erau într-o stare destul de bună“, a declarat Ungureanu.

Acesta a precizat că pe tronsonul Ploieşti Est-Valea Călugărească viteza maximă de rulare este de 70 de kilometri pe oră, limita de viteză fiind impusă în urma ultimelor verificări din luna iunie 2007. Cauza pentru care s-a optat pentru reducerea vitezei de circulaţie este pusă de conducerea CFR pe plasarea în curbă a staţiei Valea Călugărească. Pe tronsonul Ploieşti Est-Valea Călugărească au mai fost probleme, considerate „nesemnificative“ de conducerea CFR, cele mai noi datând din luna martie.

Ancheta condusă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ploieşti este în plină desfăşurare, iar concluziile preliminare vor fi cunoscute în cel mult cinci zile, potrivit lui Cristian Ungureanu. (Cristina Sbîrn)