Evenimentul Zilei > Actualitate > Cel mai crunt avertisment al cercetătorilor. Curând vom respira rămășițe nucleare și virusuri mortale rezistente la antibiotice
Cel mai crunt avertisment al cercetătorilor. Curând vom respira rămășițe nucleare și virusuri mortale rezistente la antibiotice

Cel mai crunt avertisment al cercetătorilor. Curând vom respira rămășițe nucleare și virusuri mortale rezistente la antibiotice

Conform unor cercetări recente, adânc sub permafrostul Arcticii se ascund deșeurile nucleare din epoca Războiului Rece și virușii mortali care ar putea fi expuși în curând la suprafață din cauza topirii rapide a gheții.

Cercetătorii britanici avertizează că până în 2100, două treimi din gheața din zona Arctică se vor topi și astfel vor fi eliberate substanțe radioactive extrem de periculoase, dar și virusuri și bacterii, cel puțin 100 fiind rezistente la antibiotice.

Potrivit unei echipe de oameni de știință de la Universitatea Aberystwyth, schimbările climatice ar putea duce la pierderea a până la două treimi din permafrostul aproape de suprafață al Arcticii întrucât regiunea se încălzește de trei ori mai mult decât media mondială.

Cercetătorii indică cele 130 de teste ale Uniunii Sovietice cu arme nucleare în atmosferă între 1995 și 1990, lăsând în urmă cantități mari de substanțe chimice radioactive

Pe de o parte, topirea gheții din regiunea arctică va elibera substanțele radioactive extrem de nocive provenite din testele cu bombe nucleare din epoca Războiului Rece, efectuate de Uniunea Sovietică, dar și de Statele Unite. Cele 130 de bombe nucleare testate în atmosfera arctică de Uniunea Sovietică, în perioada 1965 – 1990, au lăsat în urmă niveluri ridicate de substanțe radioactive, foarte periculoase pentru sănătatea oamenilor, spune cercetătorii britanici.

Topirea permafrostului din cauza schimbărilor climatice amenință rețeaua de gaze și petrol în Rusia și cauzează deversarea de petrol

Pe de altă parte, dacă sunt eliberate de sub gheața arctică, virusurile vechi de mii de ani, aflate în calotă ar putea fi dăunătoare pentru societate. Permafrostul acționează ca un rezervor, înmagazinează diverse substanțe, a explicat la Digi24 Bogdan Antonescu, expert în fenomene meteo extreme.

Acest studiu încearcă să explice ce se va întâmpla în viitor dacă acest permafrost va avea de suferit de pe urma schimbărilor climatice. În zonă locuiesc aproximativ 3 milioane de oameni, care vor fi afectați, a spus Antonescu.

Revista științifică Nature Climate Change: s-a descoperit un cadavru de ren infestat cu antrax în 2016, ucigând un copil și infectând mulți alții

Dacă deșeurile nucleare sunt deversate, acestea pot fi periculoase pentru oameni și animale și, dacă virușii vechi de mii de ani scapă din închisoarea gheţii, ar putea fi dăunători civilizației.

O jumătate de grad Celsius contează într-o lume care se încălzeşte. O jumătate de grad Celsius poate părea puţin, dar experţii în climă spun că o încălzire a planetei cu 1,5 grade Celsius peste nivelurile din secolul al XIX-lea în comparaţie cu o creştere de 2 grade Celsius ar putea fi diferenţa dintre viaţă şi moarte

Dacă planeta se va încălzi cu 2 grade Celsius, numărul persoanelor afectate de valuri de căldură extremă va fi mai mult decât dublu. Un sfert de miliard de oameni vor fi afectaţi de penuria de apă. Oceanul Arctic va rămâne fără calotele glaciare nu doar o dată într-un secol, ci o dată la fiecare zece ani.

Dacă încălzirea globală este menţinută la 2 grade Celsius, nivelul oceanului va creşte cu circa jumătate de metru peste nivelurile secolului al XXI-lea. Va continua să crească cu aproape doi metri până în 2300 – de două ori peste valorile preconizate de IPCC în 2019.

Din cauza nesiguranţei în ceea ce priveşte calotele glaciare, oamenii de ştiinţă nu pot exclude o creştere totală de doi metri până în 2100 în varianta cea mai pesimistă a acestui scenariu.

Resturi nucleare

Două sute douăzeci și patru de dispozitive explozive diferite au fost utilizate în testele nucleare rusești, eliberând aproximativ 265 megatoni de energie atomică. Peste 100 de submarine nucleare scoase din funcțiune au fost abandonate în mările vecine Kara și Barents.

În 1961, țara a efectuat un test al dispozitivului său Tsar Bomba peste Marea Barents, care a detonat cu forța a 50 de milioane de tone de explozivi convenționali, sau de 3333 ori mai mare decât puterea bombei de la Hiroshima.

„În timp ce guvernul rus a început de atunci un efort cuprinzător de curățare, evaluarea evidențiază faptul că zona a testat puternic elementele radioactive cesiu și plutoniu, între sedimentele subacvatice, flora și straturile de gheață”, potrivit unui comunicat de presă al cercetători.

Cu centrul său de cercetare sub gheață cu energie nucleară din Groenlanda, Statele Unite au contribuit, de asemenea, la deșeurile nucleare sub permafrost. Fabrica a fost închisă în 1967, permițând adunarea gunoiului sub gheață. Permafrostul este singurul lucru care împiedică scăparea acestor poluanți periculoși, scrie natureworldnew.