Evenimentul Zilei > Monden > Cei mai sănătoși oameni de pe pământ trăiesc în Pădurea Amazoniană. Nu fac infarct și nu suferă de demență
Cei mai sănătoși oameni de pe pământ trăiesc în Pădurea Amazoniană. Nu fac infarct și nu suferă de demență

Cei mai sănătoși oameni de pe pământ trăiesc în Pădurea Amazoniană. Nu fac infarct și nu suferă de demență

Un grup indigen care trăiește în pădurea tropicală amazoniană sunt cei mai sănătoși oameni, dintre toți câți a studia medicina modernă, în ultimii 30 de ani.

Potrivit medicilor, populația Tsimane nici nu dă semne de îmbătrânire sau de atrofie a creierului, după trecerea unei anumite vârste.

Populația din comunitatea Tsimane are de cinci ori mai puține șanse să dezvolte o ateroscleroză coronariană, ceea ce poate duce la infarct masiv, decât persoanele din SUA, potrivit unui nou studiu efectuat de medicii.

Recent, un alt studiu a evidențiat că populația Tsimane nu suferă de atrofierea creierului, semn de îmbătrânire pentru populația europeană sau americană. Asta arată că oamenii din această comunitate au o gândire mult mai activă decât un seamăn de-al lor din lumea civilizată, fiind mult mai activ în cadrul comunității chiar și la o vârstă înaintată.

„Stilul de viață sedentar și dietele bogate în zahăr și grăsimi ar putea accelera pierderea țesutului cerebral odată cu înaintarea în vârstă și ne-ar putea face mai vulnerabili la boli precum Alzheimer. Oamenii Tsimane pot fi un punct de referință pentru îmbătrânirea sănătoasă a creierului”, a precizat Hillard Kaplan, autor al studiului și profesor de antropologie la Universitatea Chapman din California.

Atrofia cerelobeloasă este un semn de instalare a demenței, fiind și un semnal pentru medici pentru începerea unor anumite tratamente pentru aceste tipuri de boli.

Au arterele coronare mult mai curate

Astfel, medicii au descoperit că arterele unei persoane în vârstă de 80 de ani, din cadrul comunității Tsimane, care trăiește în Pădurea Amazoniană, seamănă cu cele ale unui american de 50 de ani.

„Studiul nostru arată că sud-americanii indigeni Tsimane au cea mai mică prevalență de ateroscleroză coronariană din orice populație studiată până acum. Stilul lor de viață sugerează că o dietă săracă în grăsimi saturate și bogată în carbohidrați bogate în fibre neprelucrate, împreună cu vânatul și peștele sălbatic, nu fumează și este activ pe tot parcursul zilei ar putea ajuta la prevenirea întăririi în arterele inimii”, a declarat Hillard Kaplan, de la Universitatea din New Mexico.

Nu fac infarct

În cadrul programului de cercetare medicală, finanțat de Institutul Național SUA pentru Îmbătrânire au fost studiate peste 700 de persoane, cu vârste de peste 40 de ani, cadrul populației Tsimane.

Aproape nouă din 10 dintre aceștia s-au dovedit a avea artere curate, ceea ce nu indică niciun risc de boli de inimă.

Dieta Tsimane constă în mare parte din orez, rădăcină de manioc, porumb, nuci și fructe, cu proteine, în mare parte din carne de animale, reprezentând 14% din dieta lor, iar grăsimile reprezintă aceeași proporție.

Se estimează că membrii grupului sunt inactivi doar 10% din zi, spre deosebire de mulți oameni din societățile industrializate care sunt adesea sedentare pentru mai mult de jumătate din orele de veghe.

Comentând studiul, Sir Nilesh Samani, director medical la British Heart Foundation, a spus că se pot învăța lecții din modul de viață al lui Tsimane pentru a reduce riscul bolilor de inimă.

„Este posibil să nu fie posibil ca oamenii din lumea industrializată să copieze modul de viață al comunității Tsimane, dar cu siguranță există aspecte ale dietei și stilului lor de viață, cum ar fi fumatul și consumul unei diete sărace în grăsimi, pe care să le putem încorpora viața noastră pentru a ajuta la reducerea riscului nostru de boli de inimă ”, a spus el.

Suferă de alte boli grave. Este nevoie de un echilibru

Cu toate că au artere curate și o inimă mult mai rezistentă decât a unui american sau european de vârstă egală, cei din comonitatea Tsimane suferă de alte boli.

Tim Chico, cardiolog și profesor consultant de cardiologie la Universitatea din Sheffield, a spus că este important „să nu romantizăm existența Tsimane” și că este nevoie de un echilibru în viața fiecfărei persoane, între nutriție, activitatea cotidiană și sport.

„Două treimi dintre ei suferă de viermi intestinali și au o viață foarte grea, nu au apă proaspătă, canalizare sau electricitate. Rata de boli, altele decât bolile de inimă, a fost mult mai mare în Tsimane decât în ​​Vest, în special pentru infecții precum tuberculoza”, a precizat dr. Chico.

Cercetătorii au vizitat 85 de sate Tsimane, între 2004 și 2015 și au măsurat riscul bolilor de inimă prin efectuarea scanărilor cu raze X la 705 adulți cu vârsta cuprinsă între 40 și 94 de ani. Dintre aceștia doar trei la sută aveau probleme cu arterele coronare sau cardiace.

Evaluări medicale similare făcute într-un amplu studiu pe 7.000 de americani, au arătat că doar 14% nu prezintă risc de boli de inimă, jumătate au fost risc moderat până la mare – o rată de prevalență de cinci ori mai mare decât cea observată la populația Tsimane.