CEDO cere statului român explicații în privința procesului în cazul în care liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat în dosarul Referendumul. Procedura inițiată de CEDO are la bază decizia care nu a fost semnată de doi dintre judecători, lipsind semnăturile Liviei Stanciu și Luminiței Zglimbea.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a anunțat, printr-un comunicat, că a transmis întrebări statului român, reprezentat de Guvernul României, referitoare la echitabilitatea procesului lui Liviu Dragnea, în care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.
CEDO solicită public Guvernului să răspundă dacă Decizia din 24 aprilie 2017 a respectat dreptul la un proces echitabil.
Decizia din 2017 a respins contestația depusă de Liviu Dragnea privind nelegalitatea motivării, care aducea drept motiv lipsa semnăturilor judecătoarelor Livia Stanciu și Luminița Zglibea, în locul cărora a semnat actuala președintă a ÎCCJ, Cristina Tarcea.
„OBIECTUL CAZULUI
Plangerea se refera la lipsa semnarii motivarii unei hotarari definitive pronuntate in cadrul unei proceduri penale impotriva reclamantului, de catre doi dintre cei cinci judecatori care au facut parte din completul care a pronuntat hotararea. Mai exact, reclamantul se plange de absenta semnarii motivarii hotararii din 22 aprilie 2016 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie ("Inalta Curte"), de catre judecatorii L.D.S. si LLZ, care s-au retras inainte de motivarea hotararii, si de prezenta semnaturii judecatorului TIC, presedintele Inaltei Curti, care a inlocuit semnaturile celor doi judecatori, in timp ce el nu fusese membru al Completului de judecata care a pronuntat hotararea in cauza.
Aceasta situatie a facut obiectul unei contestatii la executare respinse in 24 aprilie 2017 ca fiind in mod vadit nefondata de catre Inalta Curte. Inalta Curte a hotarat, printre altele, ca procesul-verbal in cauza a fost semnat de toti judecatorii, inclusiv L.D.S. LLZ si ca, in cazul unui colegiu format din cinci judecatori, faptul ca doi judecatori nu au semnat rationamentul hotararii nu a fost, in sine, un obstacol in calea executarii hotararii in cauza. Potrivit Inaltei Curti a existat o imposibilitate obiectiva de a semna motivarea hotararii, in conformitate cu articolul 406 din Codul de procedura penala, situatie care a autorizat presedintele Inaltei Curti de a semna motivarea in locul judecatorilor L.D.S. si L.L.Z.
INTREBARE PARTILOR
Au fost considerate in mod corect acuzatiile in materie penala impotriva reclamantului, asa cum prevede articolul 6 § 1 al Conventiei, in masura in care motivarea hotararii din 22 Aprilie 2016, a Inaltei Curti de Casatie si Justitie nu a fost semnata de doi dintre cei cinci judecatori care au participat la sedinta de judecata care a pronuntat hotararea judecatoreasca si din motivele expuse in hotararea din 24 Aprilie 2017 al Inaltei Curti (mutatis mutandis, Cerovšek si Božičnik impotriva Sloveniei, nr. 68939/12 si 68949/12, 7 martie 2017)?”, se arată în adresa CEDO.
În speța invocată, Cerovsek și Bozicnik contra Sloveniei, CEDO a stabilit că asemenea practici, în care hotărârile nu sunt semnate de judecătorii care le pronunță, constituie o încălcare a dreptului la un proces echitabil garantat de art. 6 din Convenția CEDO, conform luju.ro.