Încă înainte de apariția legii recursului compensatoriu în Parlament, într-o parte a lumii politice românești s-a instalat ideea că aceasta este sursa tuturor infracțiunilor de după vara lui 2017. Ideea se bazează pe faptul că un anume procentaj dintre deținuții eliberați s-a întors rapid la răcoare. Evident, nefericitul Caz Alexandra, care a zdruncinat România din rărunchi a resuscitat chestiunea, acum revigorată de politicieni care vor capital electoral.
Potrivit datelor Ministerului Justiției, au fost eliberate pe baza recursului compensatoriu 18.849 de persoane, din care 1.299 au săvârșit noi fapte penale și s-au întors în penitenciare. Cei mai mulți deținuți eliberați au fost condamnați pentru furt calificat: 3048. Dintre aceștia, 441 s-au întors în penitenciar. În ceea ce-i privește pe cei condamnați pentru omor, au fost eliberați 840. 23 dintre aceștia au comis din nou infracțiuni. 1480 de deținuți condamnați pentru tâlhărie calificată au fost eliberați, 186 au recidivat. Totuși, insistența asupra acestui subiect e oarecum stranie dacă ținem seama, spre exemplu, că legea cu pricina a fost inițiată pe când șefă la Ministerul Justiței era Raluca Prună, iar Guvernul era condus de Dacian Cioloș. De altfel, așa era și numită: „Legea Prună”.
Amendă uriașă
CEDO a constatat că deținuții din România sunt ținuți în condiții inumane. Conform statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, aproape 900 de oameni au murit în pușcăriile din România în ultimii 9 ani, adică, în medie, câte un om și-a pierdut viața la mai puţin de 3 zile.
Mai mult, în februarie 2017, și Consiliul de Miniștri al UE a notificat România pentru implementarea de soluții alternative care să descongestioneze închisorile românești. În plus, Raluca Prună spunea că s-a făcut o solicitare către CEDO pentru amânarea unei decizii pentru situaţia din penitenciare, hotărâre care ar fi obligat România să plătească nu mai puțin de 80 de milioane de euro pentru întreţinerea deţinuţilor.
De altfel, la vremea respectivă, așa a fost văzută situația de întreg spectrul politic, din moment ce Opoziția parlamentară a votat masiv, în Senat, pentru Legea Prună. Lucrurile s-au complicat la Camera Deputaților, Opoziția considerând că „s-au oferit beneficii pentru infractori, hoți, criminali și corupți”, nu a mai votat proiectul de act normativ. Beneficiile despre care vorbea Opoziția, 6 zile libere, în loc de 3, la fiecare 30 de zile executate au fost adoptate la recomandarea CSM. Ulterior, partidele de Opoziție au contestat legea la CCR, dar sesizarea a fost respinsă de judecătorii constituționali. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea, care a intrat în vigoare pe 19 octombrie 2017.
Se majorează indemnizaţia de hrană
Ministerul Justiţiei a pus în dezbatere publică un proiect de ordin pentru aprobarea valorilor financiare actualizate ale normelor de hrană pentru persoanele private de libertate. Actualizarea se face periodic. Potrivit datelor statistice, indicele preţurilor de consum pentru produsele alimentare pentru perioada septembrie 2018 - mai 2019 este de 105,66%. Așadar, având în vedere diferenţa procentuală de 5,66%, „este necesară actualizarea valorilor financiare ale normelor de hrană ale persoanelor private de libertate”, se menţionează în referat. Impactul financiar asupra bugetului general consolidat va fi în acest an de 1.108.000 de lei.