"Literatura ca amanta"

"Literatura ca amanta"

Petru Cimpoesu, premiat pentru proza, pune scrisul la mare pret.

Scriitorul Petru Cimpoesu a castigat joi seara Premiul Uniunii Scriitorilor la categoria proza pe anul 2006 pentru romanul „Christina Domestica si Vanatorii de suflete”.

Proza lui Cimpoesu nu e insa deloc domestica, ci vie, ironica si alerta ca o metresa exhibitionista, pentru ca scriitorul face exact ce predica unul dintre personajele cartii: „Tratez literatura ca pe o amanta, nu ca pe o sotie. Nu vreau s-o pun la curatat cartofi”. 

Satira si roman SF

Ne puteți urmări și pe Google News

Ianuarie 2002. Prin intermediul ziarului „Evenimentul zilei”, opinia publica romaneasca afla, neincrezatoare, povestea Insulei Roland. E vorba de un experiment despre care se stiu putine lucruri, oricum toate contradictorii si toate insuficiente.

S-ar parea ca, in urma unei intelegeri secrete intre vechiul guvern comunist al Romaniei si presedintele Nixon al Statelor Unite, Romania a obtinut, pe la sfarsitul anilor ‘60, o insula de mici dimensiuni in Pacificul de Sud.

Detaliile acestui schimb si de ce au oferit americanii romanilor Insula Roland le veti afla totusi nu din arhiva ziarului nostru, ci din romanul lui Petru Cimpoesu.

Ca exercitiu de imaginatie neagra, puteti emite repede trei scenarii, cu tot cu realizarea lor, pe tema: cum ar fi aratat comunismul romanesc perfect si ireversibil?

Si variantele sunt: un comunism cu fata umana, un comunism cu fata divina, un comunism cu fata clonata sau extraterestra. Vestea buna e ca, cel putin vizavi de ultimul, nu mai e nevoie.

Scenariul lui Petru Cimpoesu creeaza si acopera, in acelasi timp, nevoia de satira, parabola, roman SF si roman de spionaj pe tema comunismului autohton. Jocurile de tip „Recunoasteti personajul?”, desi nu au nimic de-a face cu miza cartii, responsabilizeaza cititorul, care devine uneori mai vesel, alteori mai grav - mai ales atunci cand se recunoaste pe sine.

Si cum sa nu recunosti laboratorul-insula unde „De cate ori se schimba guvernul, se schimba si denumirile strazilor mai importante, pentru a nu se observa ca guvernantii sunt aceiasi”? Sau Marea spirala MISA? Sau scandalurile retrocedarilor mai mult sau mai putin metaforice? Sau un anume „brand” de discurs nationalist infometat de nume cu clopotei in coada?  

Memoriile lui Ceausescu

Romanul lui Petru Cimpoesu aduce aminte de „cyborgii” din „Star Trek”, organismele acelea autogenerative perfecte care sunt spaima universului. Si asta pentru ca are o structura rizomica, creste parca de la mai multe capete, e foarte stabil si, in acelasi timp, foarte fluid.

Altfel nu ar fi putut sa amestece in aceeasi formula de proza „Memoriile lui Nicolae Ceausescu” dictate prin telepatie din Cuba, unde s-a refugiat dupa Decembrie ‘89, extraterestri, clone, pisici ucigase, securisti si rolanzi, Punctul lui Dumnezeu, Misa si New Age, metaomul, personaje ca Pruritanal,  Kapsek si Lenutza.

Intr-o conversatie cu Nixon, Ceausescu promite ca viitorul plan cincinal prevede o crestere cu zece la suta a venitului national pe cap de locuitor.

„Sa urce natiunea spre comunism in zbor! Si tine cont, intregul popor roman, sub conducerea inteleapta a Partidului, a Secretarului sau General, intr-o impresionanta unanimitate de cuget si simtire, s-a angajat sa-l realizeze in numai patru ani si jumatate”, explica Ceausescu. Totusi, uneori vocile personajelor au acelasi timbru, pentru ca prin ele se face auzit tot naratorul (de aici o anume monotonie a dialogului).

PROMISIUNI

De la Humanitas la Polirom Petru Cimpoesu, in varsta de 55 de ani, traieste la Bacau si e de meserie inginer petrolist. Cartea premiata a aparut la Humanitas, dar autorul a trecut la Polirom.

A obtinut doua dintre cele mai importante distinctii literare din Cehia, la Premiile Magnesia litera - Cartea anului si Premiul pentru traducere - cu „Simion liftnicul”, publicat anul trecut de Editura Dybbuk.

 Potrivit traducatorului Jiri Nasinec, Editura Dybbuk va cere drepturile de publicare si pentru „Christina Domestica...”. Atat „Simion liftnicul” (Compania, 2001), cat si „Povestea Marelui Brigand” (Dacia, 2000) vor fi reeditate anul acesta de Polirom.