Cearta-n casa o incep femeile

Trei sferturi dintre romani se cearta in cuplu, majoritatea cel putin saptamanal.

Disputele devin ritualuri, la fel ca mesele luate impreuna. O incep de obicei femeile, de cateva ori pe saptamana. In sufragerie, dormitor sau bucatarie, foarte rar in public. O incheie deopotriva barbatii si femeile, uneori tot in dormitor, printre mangaieri.

Asa arata cearta conjugala tipica intre romanii bine scoliti, dupa cum releva un studiu publicat in ultimul numar al revistei „Psihologia Azi”, aparut astazi.

Conform acestuia, 73,46% dintre cupluri se cearta, iar 38,1% fac asta de doua-trei ori pe saptamana. 78% dintre femei recunosc faptul ca ele arunca samanta scandalului. In general, ele acumuleaza frustrari mai mari in cuplu, vor totodata sa puna lucrurile la punct pentru binele relatiei. 

Comunicarea deficitara, peste serviciu

Surprinzator este faptul ca serviciul nu este unul dintre motivele „favorite” de disputa, cel mai des invocat fiind „comunicarea deficitara”: femeile se plang ca nu sunt intelese, iar barbatii se arata nepasatori, nu le raspund.

Desi se spune ca femeile cedeaza in general primele, lucrurile nu stau deloc asa: proportia partenerilor impaciuitori este relativ egala. Este vorba de cele mai multe ori de un armistitiu verbal, o tragere de timp pentru gasirea altor cai de atac.  

Studiul a fost realizat in perioada aprilie-mai 2007, pe un esantion de 679 de persoane, dintre care aproape doua treimi sunt femei. Au fost folosite formularele postate pe www.psihologia.ro.

Majoritatea repondentilor au varste cuprinse intre 25 si 45 de ani si sunt persoane active, cu studii superioare, cu venituri peste medie, care locuiesc in mari centre urbane. Marja de eroare este de maximum 15% in cazul femeilor si de maximum 35% in cel al barbatilor. Cercetarea este prima de acest fel realizata in Romania.  

„Trebuie cate putin din fiecare”

Romanii sunt certareti, disputele conjugale sunt insa lucruri firesti, arata specialistii. „La fel si acalmia, indiferenta, dragostea si ura - trebuie sa fie cate putin din fiecare intr-o relatie”, considera psihologul Ovidiu Brazdau, publisherul revistei „Psihologia Azi”. Cearta devine un ritual asemanator iesirilor in aer liber sau discutiilor telefonice, arata autorii studiului.

Lipsa comunicarii este o explicatie „la moda”. Partenerii care vor sa fie ascultati refuza de cele mai multe ori sa spuna ce probleme ii framanta, aceiasi parteneri nu stiu sau nu vor sa asculte. „Mi se pare ca romanii, ca natiune, nu asculta. Apreciem in schimb asta la altii”, observa Brazdau.

Armele favorite: lacrimi, tacere si pumni Mai mult de 5% dintre barbati spun ca si-au lovit partenera in timpul certurilor. „Arma” femeilor este plansul: 63,16% dintre ele apeleaza la lacrimi fie pentru a-si asuma rolul victimei, al martirului, fie pentru a scapa mai usor de consecinte. 21,06% dintre cei care au raspuns isi ignora partenerul, iar 1,91% incep sa sparga obiecte, o metoda care pare imprumutata din telenovele.

Trei sferturi dintre partenerii de cearta ridica tonul vocii, restul vorbesc foarte calm - actionand prin surprindere si provocandu-si totodata „adversarii”.

Batausii fac mai des dragoste dupa disputa decat restul: in timp ce 16,78% dintre certurile normale se incheie in pat, 28,57% dintre cele cu scantei au aceeasi finalitate.

Numai 26,80% se incheie cu despartiri - romanilor le sare repede tandara, cauta insa sa o puna repede la loc. Majoritatea raman insa convinsi ca lucrurile se rezolva doar prin cearta.

Locuri evitate

 

Nu ne certam in spatii publice pentru a nu fi judecati

Romanii evita pe cat posibil certurile in locuri publice pentru a nu intra in gura lumii. Numai 21,46a dintre repondenti au spus ca s-au certat in vazul multimii. Autorii studiului spun ca majoritatea romanilor sunt atenti la propria imagine si ca evita sa fie analizati, judecati.

Desigur, asta nu inseamna ca aceia care evita spatiile publice pentru certuri si „infrunta” multimile tinandu-se de mana, pentru ca atunci cand ajung acasa sa tranteasca usa si sa inceapa scandalul au un comportament firesc, arata specialistii. Explicatia sta tot in caracterul aparte al publicului avut in vedere, care nu gusta show-urile exhibitioniste de tipul celor oferite de cuplul Prigoana-Bahmuteanu.

Maruntisuri

„Nu pricepe ca daca mi-e somn, adorm” Ceea ce multi categorisesc drept maruntisuri provoaca uneori - in special in cazul celor care locuiesc impreuna - adevarate razboaie: de la obiceiul unuia dintre parteneri de a dormi dupa-amiaza pana la vasele ramase nespalate ori atasamentul exagerat fata de parinti.

Timpul liber este motiv de cearta pentru 92,48% dintre romanii descrisi in studiu: 61,11% afirma ca nu reusesc sa se puna de acord asupra acestui tip de activitati.

Gospodaria este pe locul al treilea, cu 54,49%: 45,06% dintre femei se plang ca partenerul face dezordine, 6,92% pentru ca acesta nu spala vasele, iar 2,51% fiindca nu spala rufele.

Doar 52,13% se cearta pentru ca partenerul petrece prea mult timp la serviciu sau pentru ca discuta mult acasa despre problemele de la slujba.   

Dintre raspunsurile libere date de participanti am extras cateva mai picante pentru a oferi un tablou cat mai complet al „certurilor la romani”. De remarcat este proportia absolut nesemnificativa a celor care invoca printre motive consumul de alcool, explicabila totusi prin statutul socio-profesional al repondentilor.

> „Vrea sa ma cert cu el pe un ton calm... Ceea ce ma enerveaza mai tare”

> „Nu pricepe ca daca mi-e somn, adorm”

> „Prefera compania mamei lui”

> „Vrea sa se afiseze cu mine in oras”

> „Vrea sa faca dragoste prea des”

> „E insurat”

> „Nu-mi ia apararea in fata mamei lui”

> „Nu spala vasele nici macar o data la trei zile, dar nu ma cert, ci m-as certa din cauza aceasta”

> „Felul meu de a fi... neinteles”

> „Mici prostii, ca de exemplu, de ce stau tot mereu in fata calculatorului”

> „Pentru beep-urile primite pe care nu le cunoaste”

> „Considera ca nu acord destula atentie profesiei, dat fiind faptul ca suntem in acelasi domeniu, colegi”

> „Nu prea da detalii mereu despre problemele de la serviciu”.