"Cea mai grea iarnă" este o mare gogoaşă mediatică. Nimeni nu bagă mână în foc pentru cum va fi vremea

EVZ a verificat ceea ce era previzibil: ştirea alarmistă despre cumplita iarnă ce ne aşteaptă, cea mai dură din ultima mie de ani, e complet falsă. E prea devreme pentru a şti cum va fi vremea la iarnă.

În România, Agerpres a adus ştirea, apoi a fost simplu: tot regimentul de televiziuni naţionale au împânzit vestea, fără remuşcări. "Ai auzit? Va fi cea mai grea iarnă din ultima mie de ani", au fost discuţiile domestice purtate, în ultimele zile, în multe case de români. Aşa ia naştere o psihoză mediatică.

Polonezii dezmint că ar fi autorii dezinformării

Agerpres citase agenţia rusă de ştiri Mignews, iar aceasta menţiona o vagă sursă de la Institutul de Meteorologie din Polonia, fără a cita un expert în carne şi oase. Totul, sub ambalajul "peste Europa vine cea mai grea iarnă din ultimii 1.000 de ani".

Dezinformarea a fost confirmată chiar la sursă, "Evenimentul zilei" contactând Institutul de Meteorologie şi Gospodărire a Apelor din Polonia. "Nimeni de-aici n-a lansat o asemenea teorie. În acest moment, habar nu avem cum va fi iarna nici măcar pentru Polonia. Realizăm prognoze pentru maximum 14 zile, iar nu speculaţii. Din păcate, nu am reuşit să aflăm până acum cine este autorul acestei ştiri, dar continuăm verificările", a fost răspunsul lui Pawel Rola, şeful Biroului de presă al institutului polonez.

Gulf Stream, o enigmă neelucidată

Pare mai degrabă un fonfleu ce speculează, la început de sezon rece, o teorie foarte la modă: dispariţia celebrului curent oceanic Gulf Stream, cel care încălzeşte Atlanticul pe toată lungimea sa, aducând o vreme blândă în Europa pe timpul iernii.

Teoria, născută în 2005, aparţine oceanografului britanic Harry L. Bryden, care şi-a publicat cercetările în revista "Nature". Bryden a spus că Gulf Stream şi-a modificat caracteristicile faţă de 1957 şi că acest lucru ar putea afecta Europa, din punct de vedere termic.

În 2006, revista "Science", cel puţin la fel de reputată ca şi "Nature", a publicat, sub titlul "Alarmă falsă", o contrateorie: o privire mai atentă a oceanografilor demonstrează că acest cordon de căldură din Oceanul Atlantic nu se modifică aşa de repede.

Autorul teoriei amână verdictul până în 2014

EVZ l-a contactat chiar pe autorul teoriei, Harry L. Bryden, care şi-a nuanţat poziţia: "Dacă acest curent şi-ar modifica sistemul de circulaţie deasupra Atlanticului, temperatura aerului peste Europa ar scădea cu 10 grade Celsius. În acest moment, nu ştim cu exactitate dacă Gulf Stream îşi încetineşte sau îşi măreşte circulaţia. Măsurătorile noastre au arătat că din 1957 există o scădere de 30%. Pe de altă parte, cercetări lansate pe o perioadă mult mai mare de timp arată că aceasta, de fapt, s-a mărit. De aceea, abia în 2014 vom reuşi să aflăm cât de cât ce se-ntâmplă cu acest curent al Atlanticului".

Informaţiile ştiinţifice nu se dau "pe surse"

Zvonul glaciaţiunii ce e gata să înghită Europa pare înfiripat în contextul dilemelor ştiinţifice menţionate mai sus, neavând un fundament real. "Ca om de ştiinţă ştiu că un enunţ atât de categoric este suspect din start", afirmă Roxana Bojariu, cercetător la Agenţia Naţională de Meteorologie (ANM).

"Recomand cititorilor să nu creadă o informaţie ştiinţifică atunci când sursa este anonimă. La actualitatea politică se obişnuieşte «datul pe surse». În ştiinţă, acest lucru nu este permis pentru că o informaţie trebuie validată întâi în comunitatea de specialitate şi abia apoi ajunge la marele public", explică Roxana Bojariu.

O prognoză meteo credibilă: pe maximum 14 zile

O prognoză a vremii care depăşeşte intervalul de 10-14 zile este plină de erori. De aceea, în cazul estimărilor mai mari de 10-14 zile sunt folosite, pe lângă date de observaţie privind condiţiile iniţiale, informaţiile meteo ce caracterizează "frontierele" atmosferei, adică straturile superioare aflate la peste 500 kilometri de sol.

"În acest caz, noi realizăm o predicţie care urmăreşte identificarea răspunsului atmosferei în echilibru cu ce se întâmplă la frontierele sale", spune cercetătorul ANM.

"Ideal, un sistem de predicţie pe termen lung integrează rezultatele modelelor climatice (globale şi regionale) cu datele statistice. Modelul fenomenologic statistic este generat de un fenomen specific. Dezvoltarea unei faze sau alta a fenomenului poate fi forţată de prezenţa anumitor condiţii la frontiera atmosferei joase (de exemplu, extinderea stratului de zapadă în Eurasia). Condiţiile la frontierele atmosferei evoluează mai lent decât procesele din atmosferă, fapt ce permite predicţia acestora din urmă pe termene mai lungi, pe baza celor dintâi", a mai adăugat Bojariu.

Nimeni nu bagă mână în foc pentru cum va fi vremea la iarnă

Până la urmă, dincolo de atâtea dezbateri ştiinţifice, la ce să ne aşteptăm în această iarnă? Vreţi un răspuns sincer? Nimeni nu ştie la această oră.

"Nu e momentul să vorbim despre iarnă. De la începutul lui noiembrie apar primele indicii, dar cu o probabilitate nu îndeajuns de bună. La începutul lunii decembrie, împreună cu datele de la Centrul European de Meteorologie, vom reuşi să calculăm ce se va întâmpla în această iarnă", a precizat Roxana Bojariu, cercetător ştiinţific la ANM.

Astfel, pe baza datelor certe, se ştie că valul de frig ce a cuprins România va mai dura circa o săptămână. E o predicţie ştiinţifică, valabilă pentru nu mai mult de 10-14 zile. Puteţi avea încredere în această informaţie.

PSIHOZA RUSEASCĂ

Seceta de la ruşi n-a fost cauzată de încălzirea globală

Ruşii au o sensibilitate de înţeles la prognozele legate de vreme pentru că tocmai au trecut prin cea mai toridă vară din ultimul secol. Logica unui creator de zvonuri ar suna astfel: după o vară foarte caldă urmează o iarnă foarte geroasă, nu?

Totuşi ce s-a întâmplat la ruşi în lunile iunie-iulie e urmarea unui efect climatic regional şi care nu are legătură directă cu încălzirea globală. Circulaţia atmosferică în straturile superioare s-a blocat în zona Câmpiei Ruse, fenomen care se produce cam o dată pe deceniu. Astfel, transportul persistent de aer subtropical s-a oprit deasupra Rusiei, iar efectul s-a resimţit prin instabilitatea foarte intensă un pic mai la est, în Pakistan, unde au avut loc precipitaţii catastrofale. Dar fenomenul a fost local şi nu global.

Încălzirea globală reprezintă însă un adevăr ştiinţific incontestabil. Efectul de seră nu poate fi negat, concentraţia CO2 în atmosferă crescând cu 35% faţă de perioada preindustrială.

Încă nu e clar în ce măsură planeta îşi reglează singură aceste cicluri climatice (încălziri şi răciri au mai fost în 4,5 miliar de de ani) sau dacă la mijloc e mâna omului. Citiţi şi:

  • Zăpezile şi frigul vin peste România cu o lună în avans
  • Ultima iarnă cu facturi "îmblânzite" la încălzire