Scăderea leului este extrem de nocivă pentru economie, lanţul de reacţii generat de aceasta fiind: devalorizarea leului- creşterea preţurilor- scăderea consumului- scăderea producţiei- concedieri/falimente, potrivit analiştilor fimei R&M Audit Contabilitate.
Aceste efecte nefaste pot fi însă întrerupte prin măsuri de stimulare fiscală, spun specialiştii. Una din soluţiile pe care le au la dispoziţie firmele este optimizarea cash-flow-ului. O soluţie mai greu de implementat este direcţionarea producţiei spre export.
Statul poate la rândul său să acorde facilităţi fiscale pentru a feri firmele de efectele deprecierii.
"Pentru a preîntâmpina efectele nefaste ale devalorizării, trebuie analizat costul contractului versus costul deprecierii leului, adică: dacă o firmă achită facturile (mai mari) la termen, are anumite avantaje financiare, cum ar fi, de exemplu, credit note (reduceri), bonusuri, volume etc? Iar dacă întârzie plăţile trebuie văzut care sunt penalităţile imediate şi pierderile comerciale pe viitor", potrivit reprezentanţilor R&M Audit Contabilitate.
Potrivit acestora, fără măsuri de stimulare fiscală şi economică, pentru firme devalorizarea leului va însemna mai puţin bani şi va genera reacţii în lanţ care, pe termen mediu, vor conduce la noi reduceri de personal în orice business şi deci creşterea şomajului. Mediul de afaceri amână luarea unor decizii
Potrivit Mirelei Şerban, Managing Partner R&M Audit Contabilitate, în ultima perioadă asistăm din ce în ce mai mult la lipsa de asumare a unor decizii şi frica de schimbare (mai mică sau mai mare, în funcţie de specificul business-ului), date de situaţia din Europa, care este încă departe de a ieşi din actuala criză.
"Acum a intervenit şi deprecierea puternică şi rapidă a monedei naţionale, care accentuează amânarea, iar amânarea nu este constructivă deloc...", a completat aceasta.
În opinia sa, sunt business-uri care simt imediat deprecierea leului şi altele care resimt efectele cu o oarecare întârziere, dar cum în spatele fiecărei afaceri se regăseşte- în cele din urma- populaţia, atunci efectul este sesizabil.
Afacerile care se adresează populaţiei în mod direct sunt desigur cele mai afectate, arată experţii R&M Audit Contabilitate. De exemplu, o fabrică de pâine utilizează inclusiv ingrediente din import, care devin mai scumpe; dacă producătorul scumpeşte pâinea, îi vor scădea vânzările; dacă nu o scumpeşte, va suporta diferenţă de preţ din adaosul său comercial, deci profitul îi va scădea oricum.
"În business, depinde unde te situezi, căci dacă ai contracte clare în euro, cu plata în echivalent lei, atunci trebuie să scoţi mai mulţi bani din cash flow-ul firmei pentru a onora contractele (în situaţia în care aceste rate nu pot fi amânate la rândul lor). E clar că devalorizarea nu este bună pentru nimeni. Exportatorii sunt ceva mai privilegiaţi, dar şi aceştia preferă, adesea, stabilitatea, în locul unei pieţe de la care nu ştiu la ce să se aştepte", a precizat Mirela Şerban.
Importatorii trebuie să crească preţurile pentru că vor cumpăra mai scump euro pentru a plăti marfa achiziţionată, iar producătorii români -cel mai probabil- vor creşte preţurile pentru că au plăţi legate de cursurile euro/leu şi dolar/leu pentru unele dintre materiile prime, rate la credite de capital de lucru sau investiţii, combustibili etc.
"Iar după creşterea preţurilor urmează scăderea consumului- şi aşa deficitar, scăderea în consecinţă a producţiei, posibile concedieri sau scăderea salariilor etc, ceea ce adânceşte scăderea consumului, astfel încât se reia întregul circuit... dacă guvernul nu intervine cu măsuri inteligente de a compensa acest ciclu defectuos şi de a stimula producţia şi consumul", arată Mirela Şerban.