Cei care comit infracțiuni sexuale și trafic de persoane vor avea parte de pedepse mult mai dure, anunță deputatul independent Oana Bîzgan.
Propunerea legislativă care prevede modificarea Codului Penal şi al Codului de Procedură Penală, depusă în Parlament la iniţiativa deputatei independente Oana Bîzgan a primit astăzi votul senatorilor, în Comisia Juridică.
Aceasta prevede o serie de modificări privind abuzurile sexuale împotriva minorilor, inclusiv înăsprirea pedepselor, astfel încât să nu mai poată fi impusă suspendarea ori amânarea executării. În urma amendamentelor dezbătute şi asumate de către Comisie, iniţiativa modifică şi alte infracţiuni, precum traficul de persoane, coruperea sexuală sau pornografia infantilă.
Modificările aduse prin această iniţiativă legislativă sunt realizate în conformitate cu Directiva 2011/93/UE privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor şi a pornografiei infantile. În 2015, Comisia Europeană a avertizat România, printr-o procedură de infringement, cu privire la nearmonizarea cadrului legislativ pentru abuzurile sexuale împotriva minorilor.
„Am lucrat extrem de bine alături de colegii din Comisia Juridică şi Ministerul Justiţiei, astfel încât să facem toate modificările necesare şi să ne asigurăm că protejăm victimele, nu agresorii. Iniţiativa a pornit de la dorinţa de a nu mai permite pedepse cu suspendare pentru abuzatorii sexuali - în special vorbim despre act sexual cu minor sau chiar viol. Legea spune că un minor cu vârsta de până la 14 ani nu răspunde penal pentru faptele sale. Dar dacă vorbim despre victime cu aceeaşi vârstă, avem cazuri incredibile în care victimele au fost considerate vinovate pentru abuzul suferit, deşi vorbim despre abuzatori care au de 3 sau de 4 ori vârsta victimei. Cred că votul din această Comisie reprezintă primul pas spre a spune vehement că nu tolerăm abuzurile sexuale şi că legea este aici ca să deservescă victima”, a declarat iniţiatoarea proiectului, deputata independentă Oana Bîzgan.
La nivelul ţării noastre, conform datelor înregistrate de Consiliul Suprem al Magistraturii, în ultimii 9 ani au fost înregistrate 8543 de cazuri de viol şi 2927 de cazuri de act sexual cu minor. În 2017, din totalul de cazuri de act sexual cu un minor, pe rolul judecătorilor, doar 42,17% cazuri au sfârşit prin condamnări definitive, conform datelor furnizate de Ministerul Justiţiei.
Principalele modificări aduse de iniţiativa legislativă fac referire la creşterea pedepselor pentru aceste infracţiuni, la creşterea pragurilor de vârstă pentru victime sau completarea circumstanţelor agravante. Astfel, în cazurile de viol, persoanele condamnate pot primi pedepse de la 5 la 10 ani (3-10 ani conform legislaţiei în vigoare), de la 7 la 12 ani dacă victima este un minor (5-12 ani conform legislaţiei în vigoare), de la 7 la 15 ani dacă victima este un minor şi sunt circumstanţe agravante, şi de la 9 la 18 ani (7-18 conform legislaţiei în vigoare) în cazul în care fapta a avut ca urmare moartea victimei. În cazurile de act sexual cu minori, pedepsele sunt mărite, astfel încât infractorii să nu mai poată primi pedepse cu suspendare, în special când agresorii sunt majori sau când fapta a fost comisă în circumstanţe agravante.
„Observăm că infracţiunile sexuale săvârşite împotriva minorilor sunt în creştere, fenomen care ne îngrijorează cât se poate de tare, şi în aceste condiţii am încercat să identificăm dacă principala cauză vine din practica instanţelor de judecată şi din blândeţea unor sancţiuni, respectiv a unor pedepse privative de libertate, date cu suspendare, şi fără măsuri preventive restrictive în privinţa libertăţii a persoanei în cauză sau vine din regimul sancţionator stabilit de legiuitor. Am ajuns la concluzia că este nevoie de o înăsprire la nivelul regimului sancţionator şi eliminarea posibilităţii unor pedepse cu suspendare, dând prioritate interesului superior al minorilor. Din punctul meu de vedere, concluzia de astăzi este cea corectă şi cred că se va concretiza şi la Camera Deputaţilor. Este şi o Directivă Europeană care trebuie transpusă, dar trebuie să găsim şi soluţii adaptate la realitatea românească”, a declarat Şerban Nicolae, Senator PSD şi Preşedinte al Comisiei Juridice de la Senat.
„Ca urmare a escaladării numărului abuzurilor sexuale asupra copiilor, am considerat necesar ca la nivelul Parlamentului să fie instituite, prin lege, prevederi care să sancţioneze mai aspru toate infracţiunile de natură sexuală, având ca victime copii. Impactul acestor infracţiuni asupra dezvoltării sănătoase şi armonioase a unui copil este dramatic şi uneori greu de recuperat la nivel emoţional şi fizic. Creşterea minimului pedepselor pentru infracţiunile de natură sexuală având ca victime minori este o necesitate legislativă, mai cu seamă că în ultimii ani aceste infracţiuni au fost săvârşite în forme agravante, care au şocat opinia publică, şi unele cu o periodicitate alarmantă, fiind vorba despre aceiaşi făptuitori. Am găsit un consens la nivelul Comisiei Juridice în rândul tuturor partidelor politice pentru a oferi garanţii procesuale judecătorilor care vor judeca aceste fapte de agresiuni sexuale împotriva minorilor şi instrumente legislative pentru pedepsirea efectivă şi proporţională a agresorilor sexuali”, a declarat Iulia Scântei, senator PNL, Vicepreşedinte al Comisiei Juridice.
De asemenea, Codul Penal va suferi o serie de modificări, astfel încât circumstanţele agravante să conţină şi situaţiile în care agresorul convieţuieşte cu victima, nu doar cele în care este parte din familie. Astfel, în cazurile în care un minor este abuzat de către concubinul mamei, pedeapsa este ridicată. Mai mult decât atât, se va considera faptă agravantă şi în situaţia în care viaţa victimei a fost pusă în pericol, nu doar în cazurile de vătămare corporală.
Alte modificări importante în proiectul dezbătut în Comisia Juridică de la Senat fac referire la pedepsele persoanelor care comit infracţiuni din sfera traficului de persoane - pedepsele cresc la închisoare între 5 şi 10 ani, faţă de 3-10 ani, şi la închisoare între 7 şi 12 ani, faţă de 5-12 ani. "În condiţiile în care suntem prima ţară, în ceea ce priveşte cetăţenia persoanelor traficate, la nivelul Uniunii Europene, consider că aceste modificări sunt doar un mic pas înainte. Avem nevoie de măsuri urgente prin care să protejăm minorii şi persoanele care sunt în risc de a fi traficaţi - de la infrastructură, raportare şi monitorizare a acestor cazuri, până la colaborări internaţionale eficiente cu instituţiile de resort din alte ţări”, a declarat Oana Bîzgan, deputat independentă.