Compania trebuie să depună o cerere la noua administraţie financiară, după care îi va fi transferat dosarul şi vor fi schimbate actele.
Atunci când o firmă sau o persoană fizică autorizată îşi mută sediul social dintr-o localitate în alta sau dintr-un sector al Capitalei în altul, trebuie să urmeze nişte paşi pentru ca dosarul său fiscal să fie transferat la administraţia financiară de pe raza noii reşedinţe.
„Schimbarea sediului social nu implică cheltuieli în sarcina contribuabililor”, ne-au spus reprezentanţiiAgenţieiNaţionale de Administrare Fiscală (ANAF).
Acte necesare
Reprezentantul companiei va depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află noul sediu formularul 050 „Cerere de de înregistrare a domiciliului fiscal al contribuabilului”.
Comerciantul va mai depune copii de pe actele care fac dovada deţinerii spaţiului pentru domiciliul fiscal. În cazul PFA, se va depune şi copie după actul de identitate, ne-au spus reprezentanţii ANAF.
Funcţionarii Fiscului vor transmite acest dosar, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, către administraţia financiară de la vechiul sediu.
Reprezentanţii organului fiscal unde contribuabilul a avut ultimul domiciliu pregătesc dosarul fiscal şi îl transmit către administraţia financiară de la noul sediu.
Alături de dosar, va fi trimis şi certificatul de atestare fiscală, precum şi fişa de evidenţă pe plătitor. Următorul pas este emiterea „Deciziei de înregistrare a sediului social şi a domiciliului fiscal”. Firma va primi câte un exemplar al certificatului de atestare fiscală şi al deciziei.
Condiţii pentru necomercianţi Contribuabilii care nu au calitatea de comerciant, cei care nu au obligaţia înregistrării în Registrul Comerţului, trebuie să depună la administraţia fiscală din raza noului sediu formularul 010 „Declaraţie de înregistrare/ Declaraţie de menţiuni pentru persoane juridice, asocieri şi alte entităţi fără personalitate juridică”, precum şi formularul 050.
Acestea trebuie însoţite de o copie de pe autorizaţia de funcţionare sau de pe actul de înfiinţare, dovada deţinerii sediului şi o copie de pe actul de identitate la persoanele fizice.
Documentele vor urma acelaşi traseu: vor fi transmise către vechea administraţie financiară, care va transfera dosarul fiscal, însoţit de certificatul de atestare fiscală şi de fişa de evidenţă pe plătitor.
Contribuabilul va primi câte un exemplar al certificatului de atestare fiscală şi al deciziei de înregistrare a sediului social, după ce va fi emisă. Apoi va anula vechiul certificat de înregistrare fiscală şi îl va ridica pe cel nou.
GREŞELI CU BUNĂ ŞTIINŢĂ
Fiscul loveşte firmele prin penalizări abuzive
Autorităţile vamale i-au cerut, în decembrie 2009, administratorului firmei V. SRL Bucureşti să prezinte documentele pentru importul de softuri din perioada martie 2005-aprilie 2006, fără nicio justificare.
Ulterior, doi inspectori vamali au informat administratorul societăţii că trebuie să achite 250.000 de lei, din care 150.000 de lei penalităţi, pe motiv că a evitat plata TVA în vamă pentru softurile importate în perioada respectivă.
Reprezentantul firmei a încercat, fără rost, să demonstreze că neplata TVA în vamă pentru importul de softuri la acel moment era prevăzută de un act normativ, precum şi de programul informatic al Vămii, ASYCUDA.
Potrivit administratorului, inspectorii vamali au spus că ştiu că este o interpretare abuzivă, dar „nu avem ce face, pentru că este sarcină de serviciu. Părerea noastră este că, în instanţă, veţi câştiga”, relatează revista „Capital”, din această săptămână.
Actul, aplicat retroactiv
Fiscul consideră că firma a greşit pentru că nu a ţinut cont că prevederea din Codul Fiscal privind plata TVA pentru bunurile de proprietate intelectuală are întâietate asupra oricărei hotărâri ale autorităţilor, în speţă o decizie a directorului Vămii din 1998. Totuşi, decizia controversată era introdusă în programul informatic al Vămii.
Abia în noiembrie 2006, Comisia Fiscală Centrală a clarificat lucrurile, spunând că plata TVA trebuie să se facă în vamă.
„Acest lucru este aberant (invocarea deciziei Comisiei Fiscale Centrale - n.r.), fiind un caz clar de retroactivitate a unui act normativ. Atât timp cât actul normativ a lăsat loc de interpretări, nu este normal să fie sancţionaţi cei care nu au interpretat în acelaşi mod cu cei care au dat soluţia, respectiv Comisia Fiscală Centrală”, declară, pentru „Capital”, Sorin Istrate, managing partner Contexpert Consulting. PROIECT
Poprire fără somaţie
Statul va pune poprire pe veniturile unui debitor persoană fizică sau juridică fără somaţie. Bunurile acestuia vor fi sechestrate şi în cazurile în care există doar indicii că patrimoniul urmează să fie înstrăinat, fiind valorificate prin vânzare directă chiar şi dacă este un singur cumpărător.
Noile proceduri pentru recuperarea datoriilor la buget sunt incluse întrun proiect al guvernului pentru modificarea Codului de Procedură Fiscală, citat de Mediafax.