Evenimentul Zilei > Politica > Ce au făcut Emil Boc şi Gabriela Firea în fruntea primăriilor. Promisiuni şi bugete
Ce au făcut Emil Boc şi Gabriela Firea în fruntea primăriilor. Promisiuni şi bugete

Ce au făcut Emil Boc şi Gabriela Firea în fruntea primăriilor. Promisiuni şi bugete

Când vine vorba despre promisiuni, realizări şi bugete, cine s-a descurcat mai bine în fruntea primăriilor oraşelor Cluj-Napoca şi Bucureşti? Emil Boc sau Gabriela Firea? Această comparaţie din ce în ce mai prezentă în spaţiul public are câteva răspunsuri în rândurile de mai jos.

Desigur, trebuie ţinut cont şi de dimensiunea problemelor din cele două oraşe. Altfel se rezolvă lucrurile într-un oraş de 300.000 de locuitori şi altfel se rezolvă în Capitală, cu o populaţie ce depăşeşte 1.800.000.

În acest context, Emil Boc a demonstrat că a fost un edil mai bun decât Gabriela Firea. Asta reiese din analiza efectuată de ziare.com în ceea ce priveşte promisiunilor celor doi primari și realizările în materie de transport public.

Buget de aproape 25 miliarde lei pentru Firea

Astfeş, în 2017, PMB a avut un buget de aproximativ 5 miliarde lei. În 2018, Consiliul General al PMB a aprobat bugetul în valoare de 5,7 miliarde lei. În 2019 s-a ajuns la 6,7 miliarde de lei, iar în 2020 au fost aproximativ 10 miliarde de lei. Conform unui calcul simplu. Gabriela Firea a avut de gestionat aproape 25 de miliarde de lei.

În vara anului 2016, după ce s-a impus la alegeri, Emil Boc anunța că prioritățile mandatului erau traficul, parcările, transportul public, dar și păstrarea orașului la nivel înalt. La polul opus, Firea promitea „revoluție în materie de trafic în Capitală”.

Mai mult, în campania electorală, ea spunea că va continua amenajările de parcări de tip park&rode și va realiza parcări de reședință. De pe lista promisiunilor nu lipsea nici cea referitoare la instituirea unui sistem de plată a parcării prin SMS.

Gabriela Firea

Clujul are flotă de autobuze electrice

Totodată, fosta prezentatoare TV anunţa că va extinde numărul de intersecții incluse în sistemul de management al traficului din București (SMTB). În ceea ce priveşte modernizarea transportului public, Primăria Cluj a accesat fonduri europene în valoare de 100 de milioane de euro pentru autobuze, troleibuze și tramvaie.

Practic, peste 40% din flota de transport în comun este electrică, iar în ultimii patru ani a fost completată cu 41 de autobuze electrice, cumpărate din fonduri europene. Au mai fost cumpărate 70 de troleibuze (20 de la bugetul local și 50 din fonduri europene), 75 de autobuze noi Mercedes tip Euro 6 și 19 autobuze noi Mercedes Setra pentru elevi.

Mai departe, transportul de autobuze școlare a fost implementat și extins la 14 trasee. În stațiile de autobuz au fost introduse 70 de panouri care afișează ora de sosire în stație. Mai mult, a fost lansată o aplicație pentru transportul în comun, iar costul unei călătorii se poate plăti contactless sau prin aplicația 24Pay.

Benzi speciale pentru transportul în comun

Primăria condusă de Boc a introdus mai multe benzi speciale pentru transportul în comun. În aprilie 2021 a fost semnat şi contractul pentru studiile de prefezabilitate și fezabilitate pentru metroul și trenul metropolitan din Cluj.

Contractul are o valoare de aproape 36 de milioane de lei, iar linia de metrou ar urma să se construiască pe axa vest-est a zonei metropolitane: Gilău – Florești Sud – cartierul Mănăștur – centrul orașului Cluj – Mărăști. Şi nu este tot! Clujenii vor avea şi un tren metropolitan care va acoperi întregul coridor feroviar cuprins între haltă Nadasel și stația Bonțida, pe o lungime de aproximativ 43 de kilometri.

În Capitală, primele mijloace noi de transport în comun din mandatul actualului edil au ajuns în 2018. În acest sens a fost semnat un contract pentru 400 de autobuze fabricate de turcii de la Otokar. Ele ar fi trebuit să ajungă în București până la finalul anului 2019.

Autobuze din Turcia şi Germania în Capitală

În cele din urmă, Primăria Capitalei a semnat contractul pentru 130 de autobuze hibrid de la Mercedes-Benz. În luna martie 2021, PMB a semnat contractul pentru achiziția a 100 de troleibuze. Înainte, PMB a vrut să cumpere 100 de tramvaie de la turcii de la Durmazlar, dar reprezentanţii Astra Vagoane au contestat câștigătorul licitației, suspendată ulterior.

Și Primăria Capitalei a introdus în 2017 o bandă unică pentru transportul în comun pentru autobuze, pe Șoseaua București-Ploiești. Măsură a fost un fiasco. La o zi de la implementare, Firea a renunțat la banda unică din nordul Capitalei, din cauza aglomeraţiei create pe DN1.

În timpul mandatului, Gabriela Firea a cerut diverşilor miniștri ca Centura orașului să treacă în administrarea PMB. Ea argumenta că lucrările pentru construcția acesteia ar fi început mai repede, dar niciun minister nu a fost de acord cu solicitarea.

Cum stă Clujul la capitolul parcărilor

La capitolul parcări, Clujul are mai multe realizări decât Bucureştiul. În prim-plan apare parkingul Negoiu-Mehedinți, cu 372 de locuri, dar şi cele din Primăverii (376 de locuri) și Mogoșoaia (294 de locuri). Clujenii pot plăti parcarea online, prin aplicația ParkingPay. Totodată, locurile de parcare libere sunt arătate în aplicația Cluj Parking.

Emil Boc

Încă de când candida pentru funcția de primar, Gabriela Firea susținea că va construi locuri de parcare și parcări de tip parkride pentru ca șoferii să-și poată lasă mașinile la intrarea în oraș. Astfel, ea spera că va rezolva problema traficului infernal din Capitală.

De abia septembrie 2020, PMB anunța că au început lucrările la primul parkride, cel din Pantelimon. Proiectul costa 21 de milioane de euro şi punea la dispoziție 500 de locuri de parcare. La începutul anului trecut, Primăria Capitalei lansa sistemul de plată a parcării prin sms. Totuşi, șoferii au fost foarte nemulțumiți din cauză că nu puteau află dacă există sau nu locuri libere în zonă.

Emil Boc s-a descurcat cu un buget de 6 miliarde

Referitor la bugete, Emil Boc a avut la dispoziție aproape 6 miliarde de lei în ultimii patru ani. În 2017, Consiliul Local a aprobat bugetul în valoare de 1,35 miliarde de lei, iar în 2018, bugetul a fost de circa 1,1 miliarde de lei.  În 2019, Cluj-Napoca a avut 1,5 miliarde de lei, iar în 2020 1,68 miliarde de lei.

În ianuarie 2020, Firea anunță că PMB a atras în ultimii trei ani fonduri europene în valoare de 920 de milioane de euro. Dintre acestea, 360 de milioane de euro erau destinate pentru finalizarea stației de epurare Glina. 213 milioane de euro erau pentru modernizarea a peste 200 de kilometri din rețeaua primară.

279 de milioane de euro fuseseră programate pentru achiziția de tramvaie și autobuze electrice și 68 de milioane de euro pentru extinderea și reabilitarea infrastructurii de apă și apă uzată.

Pentru proiectele derulate în exercițiul financiar 2014-2020, Cluj-Napoca a atras peste 400 de milioane de euro.

Publicat in categoriile: Politica
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: