Propuneri legislative numărate pe degete, absenţe cu duiumul şi un control parlamentar asupra Guvernului care tinde spre zero. Aceasta este în câteva cuvinte radiografia activităţii parlamentarilor aflaţi la primul mandat, după prima sesiune. Nu putem să nu remarcăm însă că unii novici au fost mai harnici chiar decât mulţi din cei cu state vechi în Parlamentul României.
Adrian Moraru, directorul adjunct al Institutului pentru Politici Publice susţine că noii parlamentari sunt frustraţi de proceduri şi împiedicaţi de veterani să-şi exercite mandatul.
”Parlamentarii tineri care vin dintr-un sistem privat descoperă cu insatisfacţie procedurile destul de greoaie. Li s-a spus din prima şedinţă de grup, la toate partidele: aveţi grijă! Aici nu faceţi lucrurile decât cu aprobare de la noi care conducem grupul. Acest centrism al modului în care funcţionează pe de o parte Parlamentul, cât şi relaţia cu Executivul îi frustrează foarte mult pentru că îşi dau seama că nu pot să facă aporape nimic”, a declarat, pentru evz.ro, Adrian Moraru.
Tudor Chiuariu, ministru al Justiţiei pentru câteva luni, este la primul mandat de parlamentar. Deputatul PNL a avut 5 propuneri legislative iniţiate în prima sesiune parlamentară, de modificare sau completare a legii privind alegerea Preşedintelui României, a celei privind sistemul asigurărilor pentru şomaj, privind Codul fiscal şi cel penal şi etichetarea produselor care conţin organisme modificate genetic.
De asemenea, fostul ministru al Justiţei a semnat 5 moţiuni, 4 respinse şi una suspendată. Cu excepţia depunerii jurământului, Chiuariu a luat o singură dată cuvântul în plen, propunând modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului.
Deputatul PNL a fost prezent la 125 din cele 311 voturi finale din plenul Camerei Deputaţilor (40%), în condiţiile în care, din datele afişate pe site-ul instituţiei, reiese că a avut doar o deplasare în străinătate în primele patru luni ale anului, pentru care a primit un decont de 3500 lei, diurnă şi transport. Cum justifică atunci prezenţa de 40%?
Deputatul liberal a replicat, pentru evz.ro, că absenţa de la voturile finale a fost cauzată de participarea la şedinţele din Comisia specială pentru dezbaterea Codurilor: „După cum ştiţi, am fost desemnat ca membru în Comisia de analiză a Codurilor, Subcomisia de Drept Penal. Programul de lucru al Comisiei era, în zilele de marţi, de la 10 la 14. Voturile finale sunt programate, la Camera Deputaţilor, marţi, începând cu ora 12 sau 12,30. Deci, nu puteam fi în două locuri în acelaşi timp, la Comisia de coduri şi în plenul Camerei. De altfel, prin Hotărârea Biroului Permanent al Camerei, membrii Comisiei au fost scutiţi de prezenţa la lucrările de plen”. Cum pe pagina de internet a Camerei, nu există procese verbale sau sinteze ale şedintelor comisiei speciale – din care putem culege informaţii despre prezenţa membrilor, nu ne rămâne decât să-l credem pe cuvânt pe fostul ministru.
Proaspăt ales deputat PSD, omul de afaceri Robert Negoiţă, a avut trei iniţiative legislative, privind alegerea Preşedintelui României, sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, dar şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institutelor de teorie politică şi educaţie democratică. În data de 9 iunie, Robert Negoiţă împreună cu alţi patru deputaţi PSD a adresat o interpelare ministrului Economie Adriean Videanu, în care solicitau evaluarea managementului companiilor aflate in coordonarea/administrarea ministerului, cu datorii la buget. Deputatul PSD a avut o prezenţă de doar 23% la voturile finale din plenul Camerei.
Parlamentarul a făcut în luna aprilie o deplasare în străinătate, pentru care a solicitat un decont al cheltuielilor în valoare de 5500 de lei, însumând transportul, cazarea şi diurna. Negoiţă a mai decontat un transport în ţară în luna mai de 1126 de lei. În schimb, de la obţinerea mandatului, parlamentarul a fost invitat permanent al dezbaterilor televizate. Să fie acesta un motiv temeinic pentru a justifica absenţa de la lucrările Camerei?
Deputatul PD-L Silviu Prigoană a iniţiat 5 propuneri legislative în prima sesiune de parlamentar, referitoare la modificarea Statutul deputaţilor şi senatorilor, protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, dar şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea institutelor de teorie politică şi educaţie democratică.
Dintre deputaţii-boboci cu nume sonore, Silviu Prigoană a luat cuvântul în plen de cele mai multe ori. Cu excepţia depunerii jurământului, deputatul PD-L a intervenit de 6 ori în cadrul dezbaterilor parlamentare, pe teme din cele mai diverse: de la problematica IMM-urilor, bugetul televiziunii publice sau declinul demografic în Europa. Şi Prigoană a avut o prezenţă redusă la voturile finale din plen, 31%. Ca şi colegul social-democrat, deputatul PD-L a participat la foarte multe emisiuni televizate şi a avut câteva deplasări în ţară, fără să primească însă diurnă.
Bobocii din Senatul României
Activitatea senatorilor este destul de greu de cuantificat. Pe site-ul Senatului nu există informaţii referitoare la numărul de proiecte de lege aflate în proces legislativ la Senat. Totodată, fişa personală a fiecărui senator nu conţine date referitoare la iniţiativele legislative. Radiografia a fost făcută cu ajutorul informaţiilor publicate de Camera Deputaţilor.
Cei mai cunoscuţi senatori PNL aflaţi la primul mandat legislativ sunt comentatorul sportiv Cristian Ţopescu şi actorul Mircea Diaconu.
Mircea Diaconu a avut 7 iniţiative legislative pentru protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, privind veteranii de război, Codul fiscal, Statutul deputaţilor şi senatorilor sau sponsorizarea. Proaspătul parlamentar a semnat moţiunea de cenzură “Marea Păcăleală PD-L – PSD” şi două moţiuni simple: ”Demitere Armatei Române - călcată în picioare de ministrul 0,2%” şi “Guvernarea PDL-PSD=reinstaurarea administraţiei autoritare a FSN”.
De asemenea, senatorul liberal a intervenit de 26 de ori în dezbaterile parlamentare, pe teme ca salariile unor funcţionari publici parlamentari, evenimentele din Italia şi Republica Moldova sau taxa de poluare.
Cristian Ţopescu a înaintat 9 propuneri legislative referitoare la învăţământul superior şi preuniversitar, Legea bugetului asigurărilor sociale, Codul fiscal sau modernizarea terenurilor de sport din cadrul unităţilor de învăţământ. Senatorul a semnat aceleaşi moţiuni ca şi colegul de partid, Mircea Diaconu şi a luat cuvântul de 3 ori în şedinţele Senatului. Ţopescu a înregistrat o prezenţă de 78% la lucrările Senatului, participând la 166 de voturi finale. Senatorul PD-L Iulian Urban se află pe locul doi în topul propunerilor legislative înaintate de senatori, cu 21 la număr, după colegul liberal Emilian Frâncu, care a avut 30 de iniţiative. Urban a propus, printre altele, modificarea legilor privind procedura insolvenţei, exercitarea profesiei de consilier juridic, reforma în domeniul sănătăţii sau Codul consumului. Din informaţiile afişate pe pagina de internet a instituţiei, parlamentarul a avut 4 interpelări adresate miniştrilor de Justiţie, Finanţe, MAI şi Sănătăţii şi a adresat 3 întrebări miniştrilor Transportului, Justiţiei şi Afacerilor Externe. Urban a avut o prezenţă de 78% la voturile finale din plen.
Preşedintele Comisiei Juridice din Senat, fostul prefect de Gorj, social-democratul Toni Greblă a avut o iniţiativă legislativă, de modificare şi completare a Legii minelor şi a făcut o singură declaraţie politică, cu ocazia împlinirii a 19 ani de la primele alegeri libere după cel de-al Doilea Război Mondial. În schimb, a luat cuvântul în plen de 99 de ori, potrivit site-ul Senatului şi de 88 de ori, din informaţiile de pe pagina Camerei. A participat la 169 din cele 213 voturi finale din plenul Senatului, având o prezenţă de 79%.