Parlamentul va ancheta la ordinul liderului PSD, Liviu Dragnea, o „gaură” de 10 miliarde de lei la bugetul de stat, înregistrată de fosta guvernare tehnocrată. Consultanţii fi scali consultaţi de EVZ acuză PSD-ul de dezinformare
Comisiile parlamentare de buget îi vor audia, în următoarele două săptămâni, pe fostul premier Dacian Cioloş, directorul ANAF, şi foştii miniştri ai Finanţelor şi Fondurilor UE, pe marginea unei diferenţe de 10 miliarde de lei între veniturile estimate de fostul Guvern şi veniturile reale încasate. Potrivit PSD, România estimase venituri de 231,1 miliarde de lei şi a realizat venituri de 221,1 miliarde de lei.
„Ceea ce s-a întâmplat este ilegal. Cine a minţit cu aceste date, ceea ce nu s-a mai întâmplat în România, va trebui să plătească’’, a spus liderul PSD, Liviu Dragnea.
Minciuna liderului PSD
PSD a acuzat fostul Guvern că a lăsat o moştenire grea pentru actualulExecutiv, spunând că diferenţa de 10 miliarde de lei „putea să se ducă în alte lucruri bune pentru români” în 2017. Şeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, şi alţi analişti fiscali consultaţi ieri de EVZ, contrazic însă afirmaţiile lui Liviu Dragnea.
Potrivit acestora, „gaura” invocată de PSD nu are cum să afecteze bugetul pe 2017 pentru că în fiecare an toată construcţia bugetară porneşte de la zero, cu estimări noi de venituri şi de cheltuieli. „Sunt exprimări de dus în eroare publicul”, a spus consultantul fiscal Adrian Benţa.
Coincidenţă dubioasă
Şeful Consiliului Fiscal a semnalat un detaliu-cheie pentru EVZ: Parlamentul şi Guvernul conduse de PSD au provocat săptămâna trecută, prin creşterea pensiilor şi salariilor şi reducerea unor taxe, propria „gaură” în bugetul pe 2017, în valoare de 10-12 miliarde de lei. Fix cât îi acuză acum Dragnea pe tehnocraţi că nu au realizat pe partea de venituri. O coincidenţă fericită pentru PSD în situaţia în care ar dori să justifice pe viitor eventuale majorări de taxe şi impozite.
Cotroceniul se implică
Preşedintele Klaus Iohannis va discuta în această după- amiază cu premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Finanţelor, Viorel Ştefan, pe marginea bugetului, şeful statului invocând „foarte multe îngrijorări” legate de efectul pe care-l va avea asupra economiei implementarea promisiunilor electorale ale PSD.
Riposta tehnocraţilor
Fostul premier Dacian Cioloş s-a apărat ieri spunând că Guvernul PSD face „o scamatorie” pentru că nu poate acoperi financiar promisiunile electorale. „O astfel de ar fi trebuit să se regăsească în deficitul bugetar - ceea ce nu este cazul. Această „gaură” nu există”, a spus el. Fostul ministru de Finanţe, Anca Dragu, a spus ieri că Guvernul Cioloş nu doar că nu a depăşit deficitul bugetar de 2,8% din PIB, dar ar fi realizat chiar o economie de 1,5 miliarde de lei la buget. Ea a explicat că bugetul României este monitorizat de Comisia Europeană, care ar fi emis avertismente în cazul în care exista riscul depăşirii ţintei de deficit.
Cota unică zguduie Coaliţia
Vicepremierul Daniel Constantin a dezvăluit, în week-end, „o discuţie” în coaliţia de guvernare privind introducerea din 2018 a impozitării în funcţie de venituri dar fără eliminarea cotei unice de impozitare de 16%. „Domnul Daniel Constantin ar trebui să vorbească despre problemele de la Ministerul Mediului. Asta are ca şi temă în Guvern. În rest, nu se discută lucrurile astea în public”, l-a apostrofat ieri, pe Constantin, liderul PSD Liviu Dragnea. Fostul preşedinte Traian Băsescu a apreciat, ieri, că ancheta comandată de PSD în Parlament reprezintă „reţeta propagandistică perfectă” pentru a motiva introducerea unor noi taxe şi impozite. „Să ne pregătim să spunem adio cotei unice de impozitare. Tăvălugul a pornit cu salariile mari, urmează firmele, proprietăţile şi, de ce nu, aerul. Asta a „uitat” Dragnea să spună în campanie”, a scris Băsescu pe Facebook. Cota unică de impozitare a fost introdusă de la 1 ianuarie 2005, în timp ce cota progresivă a fost o măsură cerută României de către experţii FMI.
Guvernul dă majorări salariale cu o mână, ia taxe cu două
Cabinetul condus de Sorin Grindeanu şi-a făcut debutul în forţă, cu majorări pe bandă rulantă de pensii şi salarii. Vineri, în cea de-a doua şedinţă de guvern, Executivul a modificat Codul Fiscal, fără să existe consultări publice şi transparenţa proiectului. Potrivit modificărilor, actorii, de pildă, vor avea salarii majorate cu 50%. De asemenea, salariile personalului din administraţia publică locală vor fi indexate, de la 1 februarie, cu 20%.
Mai mulţi bani vor lua şi angajaţii sezonier, cu contract de muncă pe durată limitată. Acestora le-a fost eliminat, prin OUG nr. 3/2017 de modicare a Codului Fiscal, impozitul pe venit, de 16%. Totodată, de la 1 iulie, pensionarii se vor bucura de o nouă majorare a punctului de pensie, la 1.000 lei, după majorarea de la 1 ianuarie. Toate aceste măsuri au însă un cost uriaş. Per ansamblu, tot ce s-a decis săptămâna trecută în Parlament şi Guvern urcă deficitul bugetar la 4,5% din PIB, faţă de ţinta obligatorie de 3%, ceea ce înseamnă un „gol” bugetar de 10-12 miliarde lei, arată calculele Consiliului Fiscal.
Alba-neagra cu contribuţiile la sănătate
Pentru a acoperi o parte din majorările de cheltuieli, Guvernul a decis, de pildă, să majoreze taxele pe muncă, care şi aşa sunt mari. Prima ţintă: salariile corporatiştilor sau, în orice caz, cele care depăşesc 9.400 lei net. Pe vechiul Cod Fiscal, contribuţia la pensie era plafonată la nivelul a cinci salarii medie brute pe economie. Ce depăşea acest nivel, nu mai era impozitat. Acum, angajatul va plăti o contribuţie la bugetul de pensii de 10,5% din tot salariul, iar angajatorul va plăti în contul salariatului altă parte de 15,8%. Potrivit estimărilor Guvernului, circa 36.000 de salariaţi vor fi afectaţi de această măsură. În plus, ordonanţa lui Sorin Grindeanu elimină plafonarea la 5 salarii medii a contribuţiilor la sănătate, măsură care abia ce intrase în vigoare, de la 1 ianuarie 2017.
O altă măsură care va împovăra firmele, dar va aduce bani în plus la buget este majorarea, de la 1 februarie, a salariului minim brut pe economie cu 200 de lei, până la 1.450 lei.