Decizia de integrare a României şi Bulgariei în spaţiul Schengen a fost amânată, ieri, la Bruxelles, fiind posibilă, însă, rediscutarea subiectului la reuniunea din octombrie a Consiliului JAI.
Ţările membre ale Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord în privinţa extinderii spaţiului Schengen cu România şi Bulgaria, iar preşedinţia poloneză a UE nu a supus la vot decizia, pentru a nu îngreuna procedurile de aderare. Dacă s-ar fi ajuns la o hotărâre negativă, ar fi fost necesară reluarea unei părţi a regulilor juridice de aderare, la nivelul Consiliului şi chiar al Parlamentului European. Amânarea face posibilă, însă, o eventuală reintroducere a subiectului pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, din octombrie. Preşedinţia poloneză a prezentat un text de compromis, pentru că Olanda şi Finlanda anunţaseră că nu sunt de acord cu extinderea Schengen. Textul propune aderarea în două etape, întâi cu graniţele aeriene şi maritime, în acest an, apoi cu frontierele terestre, după 31 iulie 2012. Decizia trebuie luată în unanimitate de către Consiliul JAI. Pro şi contra României Înainte de reuniune, ministrul olandez pentru imigraţie, Gerd Leers, a declarat că România trebuie să facă progrese în lupta anticorupţie, pentru ca Olanda să aibă încredere că acquis-ul Schengen va fi pe deplin implementat. În schimb, ministrul austriac de interne, Johanna Mikl-Leitner, a pledat pentru aderarea în etape a celor două state, fără să specifice date concrete. Ea spune că cele două ţări au ajuns deja foarte departe, dar mai sunt unele lucruri de făcut. "Ştim că toate criteriile tehnice, confirmate prin cele şapte rapoarte de evaluare Schengen, au fost îndeplinite, dar este important şi sentimentul de siguranţă al poporului nostru. Nu avem siguranţă când vine vorba de combaterea corupţiei", a explicat ea. Negocierile de la Bruxelles s-au purtat şi pe ultima sută de metri, la nivel de ambasadori la UE, între Polonia, România, Bulgaria, Olanda şi Finlanda. Preşedinţia poloneză ne-a susţinut, ministrul de interne Jerzy Miller declarând că Olanda şi Finlanda nu şi-au respectat promisiunea făcută, când în Tratatele de aderare se specifica faptul că vom fi acceptaţi în Schengen dacă îndeplinim anumite condiţii legate de cooperarea poliţienească, protecţia datelor, vize, graniţe şi Sistemul de Informaţii Schengen. "Încrederea reciprocă înseamnă şi a te ţine de promisiuni. Astăzi promisiunea a fost încălcată'', a spus Miller. Dezbateri în impas Discuţiile în Consiliul JAI au fost suspendate, în jurul prânzului, după ce fiecare ţară şi-a prezentat poziţia în acest dosar, şi nu au mai fost reluate. Ministrul de interne, Traian Igaş, a reacţionat imediat spunând că România consideră "inacceptabilă crearea unui precedent nefericit", în care anumite state impun "condiţionări suplimentare subiective", ce anulează valoarea unor angajamente politice asumate. O explicaţie a venit de la ministrul finlandez de interne, Päivi Räsänen, care spunea, după reuniune, că pentru ţara sa este importantă şi încrederea, nu doar criteriile tehnice. "Trebuie să avem încredere că nu este corupt controlul la graniţe. Nu avem încredere deplină că aceste ţări vor fi capabile să securizeze frontierele externe ale UE din cauza corupţiei", afirma Räsänen. Reacţii opuse În plan intern, opoziţia a cerut demisia ministrului de interne, Traian Igaş, şi a celui de externe, Teodor Baconschi, pentru că şi-au asumat politic îndeplinirea acestui obiectiv şi trebuie să plătească pentru eşec. Baconschi susţine, însă, că amânarea deciziei este o formulă de compromis, rezonabilă pentru România, care menţine deschisă discuţia. "Am avut un dialog constant cu toate statele membre şi continuăm să lucrăm pentru a-i convinge pe olandezi şi pe finlandezi", a precizat el. De altfel, în urmă cu câteva zile, diplomatul român spunea că decizia Olandei e motivată de raţiuni electorale interne. Gerd Leers sugerează că povestea se amână pentru 2012, iar raportul intermediar al CE din februarie "va fi o ocazie bună pentru discuţii despre paşii următori". Analistul Cristian Ghinea a declarat, pentru EVZ, că este puţin probabil ca Olanda să-şi schimbe poziţia până în octombrie. "Noi îi tragem de urechi pe Baconschi şi pe Tutilescu (şeful Departamentului Schengen din MAI), dar uităm că s-au îndeplinit criteriile tehnice de aderare. Olanda invocă fenomenul corupţiei", spune Ghinea. El aminteşte că, raportul Comisiei Europene din iunie a arătat cu degetul spre judecători, CSM, Înalta Curte de Casaţie şi ministerul de resort pentru justiţia nefuncţională şi tergiversarea dosarelor, iar măsurile în acest domeniu ar trebui să fie prioritare. "Ştim că toate criteriile tehnice au fost îndeplinite, dar nu avem nicio certitudine când vine vorba de combaterea corupţiei." JOHANNA MIKL-LEITNER, ministrul austriac de interne FĂRĂ GRANIŢE Ce câştigăm şi ce pierdem odată cu integrarea în Schengen Schengen, spaţiul fără frontiere interne, a fost creat de Franţa, Luxemburg, Germania, Belgia şi Olanda, în 14 iunie 1985, prin semnarea unui acord în localitatea Schengen din Luxemburg. A eliminat controalele la frontierele statelor semnatare, creând o singură frontieră externă. În prezent, din Schengen fac parte 25 de state, fiind vorba despre o suprafaţă de circa 4,2 milioane de kilometri pătraţi şi peste 400 de milioane de locuitori. Când vom adera la spaţiul Schengen, vom putea trece frontiera indiferent de oră şi prin orice loc, cu un document de identitate valabil. Vom trece graniţa ca şi cum am călători prin a noastră. Vom putea sta în alte ţări membre, timp de 90 de zile, fără viză şi fără loc de muncă. În cazuri excepţionale, statele membre pot introduce, însă, temporar, din motive de securitate naţională, controale la graniţă, aşa cum a decis Danemarca să facă, anul acesta. Dar Comisia Europeană va încerca să reglementeze problema, limitând puterile naţionale în favoarea celor comunitare. Impactul psihologic va fi important, investiţiile directe vor creşte, pentru că firmele străine vor avea mai multă încredere în România şi imaginea ţării în străinătate se va îmbunătăţi. Avantaje şi dezavantaje Va fi mai greu de gestionat, după desfiinţarea graniţelor, traficul ilegal de droguri, de ţigări sau de persoane. Va creşte volumul de mărfuri tranzitate, încasările vamale, dar poate fi scăpată de sub control evaziunea, în special la bunurile accizabile, cum sunt benzina şi ţigările. Aşa cum explica recent Asociaţia Naţională a Exportatorilor şi Importatorilor, neaderarea României la spaţiul Schengen îngreunează circulaţia mărfurilor. Mărfurile pot circula liber, dar pentru că persoanele nu pot, controlul la graniţe în cazul şoferilor de TIR este un impediment, pentru că poate dura de la câteva minute până la câteva ore. Atunci când vom intra în spaţiul Schengen se va simţi o îmbunătăţire şi în cazul transportului de pasageri, spun reprezentanţii agenţiilor de turism. Autocarele staţionează la graniţă destul de mult timp, aşa că aderarea la Schengen va duce la scăderea timpului parcurs până la destinaţie. CITIŢI ŞI:
- Baconschi: Diplomaţia românească merită felicitări pentru ce a făcut pentru integrarea în Schengen
- Comisia Europeană regretă că nu s-a ajuns la consens pentru extinderea Schengen
- Franţa, Germania şi Olanda se opun aderării în etape a României la Schengen
- Presa bulgară: Blocarea aderării la Schengen, răzbunarea personală a unui ministru olandez
- Parlamentarii au adoptat o declaraţie privind aderarea la Schengen