Ce afaceri în franciză se simt bine în România

Antreprenorii români care optează pentru o afacere la cheie se orientează spre sectorul alimentar, deoarece îşi recuperează rapid banii.

Chiar dacă antreprenorii autohtoni sunt rezervaţi atunci când vine vorba de începerea unei noi afaceri, există însă şi români care, în loc să renunţe la ideea de a deveni propriul lor şef, se îndreaptă spre business-uri mai puţin riscante şi optează pentrru afacerile la cheie.

La noi, există circa 370-400 de francize şi de master francize, ceva mai multe faţă de 2010. E adevărat că o mare parte din ele sunt străine şi că românii se îndreaptă, cu precădere, spre domenii de activitate precum fastfood sau servicii, unde investiţia se recuperează relativ repede, potrivit lui Constantin Anton, preşedintele Asociaţiei Române de Franciză (ARF). "Este greu, dacă nu imposibil, să numeri cu acurateţe francizele din piaţă, noi estimăm undeva în jurul cifrei de 370-400. Deşi au ieşit pe uşa din dos destul de multe afaceri care funcţionează după acest concept, altele le-au luat locul, astfel încât nivelul este undeva în jurul a 1,2 - 1,25 miliarde de euro", a declarat acesta pentru EVZ.

Potrivit lui Eugen Driga, directorul firmei de consultanţă şi brokeraj în francize Imo Franchise Group, persoanele care au posibilităţi financiare şi cărora le surâde ideea pornirii unei astfel de afaceri se îndreaptă acum spre francize care presupun investiţii de 5.000 - 20.000 de euro şi care le permit să ajungă pe zero în maximum un an.

Riscul de faliment persistă

Din cauza situaţiei economice destul de dificile, întreprinzătorii se ţin departe de francizele de comerţ cu haine, unde investiţia poate ajunge şi la 140.000 de euro, însă amortizarea nu se produce mai devreme de doi-trei ani. "Francizele imobiliare, de fashion retail, de servicii financiare merg la fel de prost ca domeniile respective. Există reţele de francize unde s-au închis între 50-80% din unităţi", a precizat Driga.

Potrivit lui Constantin Anton, doar unele dintre falimente pot fi puse în seama recesiunii, altele fiind cauzate şi de inflaţia de afaceri asemănătoare de pe piaţă. De exemplu, înainte de 2009, aproape că la fiecare scară de bloc se afla o agenţie imobiliară. Era normal ca piaţa să se cureţe. Cătălin Scripcaru, preşedinte reţelei de agenţii în franciză Century 21 România, consideră că acum este momentul extinderii reţelei, deoarece românii au devenit mult mai selectivi. "În urmatorii doi ani, avem în plan deschiderea a 20 de agenţii urmând ca în trei sau patru ani să ajungem la 30 numai în Bucureşti", a declarat el.

Multe afaceri au tras obloanele şi pentru că nu erau suficient de bine pregătite pentru a funcţiona în acest sistem. "Sunt anumite etape pe care, uneori, francizorii români aleg să le eludeze", a declarat şeful ARF.

COSTURI ŞI BENEFICII

Avantajele şi dezavantajele unui business la cheie

"O afacere în franciză este, în general, preferată de investitorul cu apetit foarte scăzut de risc. El cumpără o afacere pe care o vede funcţionând în realitate", a declarat Eugen Driga, directorul firmei de consultanţă şi brokeraj în francize Imo Franchise Group. Prudenţa se plăteşte prin taxele de intrare şi redevenţele pe care francizatul le va plăti francizorului pe toată perioada contractului. Francizatul beneficiază, de asemenea, de un produs care s-a impus deja în mintea unor consumatori, de o strategie de dezvoltare deja gândită şi în plină aplicare, de echipamente şi de avantajul apartenţei la o reţea atunci când discută cu furnizorii, după cum ne-a declarat şi Adrian Gheorghe, managing director al firmei de consultanţă în franciză ThinkBig International. Francizorii oferă şi asistenţă continuă, programe de instruire a personalului, plus programe de marketing şi de loializare.

Există, însă, şi dezavantaje. Printre ele se numără respectarea cu stricteţe a condiţiilor impuse prin contract, ceea ce poate însemna şi costuri destul de mari. De exemplu, în retail există mărci care impun ca unitatea să fie deschisă fie într-un mall, fie pe o arteră comercială, unde chiriile sunt mari.

Principalele ţări din care România importă afaceri în franciză sunt: SUA , Franţa, Italia, Spania, Germania şi Grecia. Potrivit lui Adrian Gheorghe, şi în perioada următoare vor avea succes afacerile la cheie unde bonul per client este de valoare relativ mică, respectiv francizele din sectoarele alimentar şi auto, precum şi cele care se adresează clienţilor cu venituri mari.