CCR tranșează problema completurilor specializate. Soarta dosarelor de corupție stă în interpretarea cuvântului „poate”

CCR tranșează problema completurilor specializate. Soarta dosarelor de corupție stă în interpretarea cuvântului „poate”

Curtea Constituțională a României urmează să se pronunțe, astăzi, în cazul sesizării deputatului Florin Iordache privind un posibil conflict juridic între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pe tema completurilor specializate în corupţie. Cheia obligativității constituirii completurilor specializate în infracțiuni de corupție este interpretarea juridică a sintagmei „poate înfi ința”, care se regăsește în mai multe texte de lege. EVZ a consultat-o în acestă chestiune pe avocata Ingrid Mocanu, care, în esență, a explicat că, în acest caz, „poate” se citește „atunci când sunt îndeplinite condițiile cerute de lege”.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, a afirmat că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a refuzat să constituie completuri specializate, aşa cum prevedea Legea 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.

Dosare precum cel în care Liviu Dragnea a fost condamnat, în primă instanță, la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru presupuse angajări fictive la Protecția Copilului Teleorman, dar și cel al lui Darius Vâlcov, care, pe fond, a primit o pedeapsă de 8 ani de închisoare pentru corupție ar putea să fie „desființate” în apel.

Pe de altă parte, Cristina Tarcea, șefa Înaltei Curți, a susținut că toţi judecătorii de la ICCJ au fost învestiți cu competenţa de a soluţiona, în primă instanţă, cauze de corupţie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Ce prevede legea

Esența problemei de drept rezidă în două texte de lege: articolul 29 din Legea 78/2000 și articolul 19 din Legea 304/2004.

La art.29 din Legea 78/2000 se arată: „(1) Pentru judecarea infracțiunilor de corupție și a infracțiunilor asimilate acestora, prevăzute în prezenta lege, pot fi constituite complete specializate, potrivit art. 15 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. (2) Judecătorii care compun aceste complete specializate (…) vor primi, pe lângă celelalte drepturi bănești, un spor de 30% din salariul de bază”.

Totodată, Legea privind statutul magistraților, 304/2004, prevede la articolul 19 că „La începutul fiecărui an, Colegiul de conducere al Înaltei Curți (…) la propunerea președintelui sau a vicepreședintelui acesteia, poate aproba înființarea de complete specializate în cadrul secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în funcție de numărul și natura cauzelor, de volumul de activitate al fiecărei secții, precum și de specializarea judecătorilor”.

Cheia conflictului juridic

Cheia obligativității constituirii completurilor specializate în infracțiuni de corupție este interpretarea juridică a sintagmei „poate înființa”, care se regăsește în cele două texte de lege. EVZ a consultat-o în acestă chestiune pe avocata Ingrid Mocanu, care a explicat că „poate” se citește „dacă este cazul, atunci când sunt îndeplinite condițiile cerute de lege”.

„Strict din punct de vedere juridic poate este o sintagmă care ține loc de dacă este cazul, pentru că dacă nu este cazul atunci nu le înființează. Sigur că textul așa spune, poate înființa. Completul specializat înseamnă că o anumită cauză trebuie să fie judecată de un anumit tip de judecători: cauzele cu minori, cauzele de corupție. Ba chiar pot să existe completuri specializate pe fonduri europene. Ei așa spun (n.r. – că toți judecătorii Secției penale sunt specializați în cauze de corupție) numai că, teoretic, dacă ai cauze, numai un complet specializat le poate judeca. Textul de la 78 spune foarte clar: în fond se judecă numai de către un complet specializat”, a declarat avocata Ingrid Mocanu. Șefa Înaltei Curți susține că dispozițiile legii 78/2000 care prevăd o facultate, iar nu o obligaţie a Colegiului de conducere de a constitui comptele specializate.

Cum se „citește” norma de drept

Avocata Ingrid Mocanu detaliază de ce textul respectiv pune problema la condițional-optativ: „Completul nu se înființează pentru a exista în neant, fără să aibă ce judeca. Dar dacă ai, dacă este prevăzut de lege și ai cauze de acel tip atunci cu certitudine ești obligat să înființezi un complet specializat, pentru că legea 78/2000 prevede ca dosarele de corupție să fie judecate la fond de un complet specializat. E la latitudinea instanței să decidă dacă au sau nu cauze de corupție, este adevărat. Dacă nu aveau cauze de corupție pe legea 78/2000 atunci nu aveau de ce să înființeze un complet specializat. Sunt instanțe unde nu sunt completuri de fond funciar pentru că nu au cauze de fond funciar. Legea fondului funciar spune că aceste cauze se judecă numai de complet specializat. Opțiunea Legiuitorului a fost exprimată cu ocazia adoptării Legii 78 și din câte am văzut există și în Convenție, la care România a devenit parte, și prin aceea s-au stabilit acele completuri specializate. Dacă scria că trebuie să aprobe înființarea atunci însemna că stă, așa, un complet pur și simplu înființat, în aer. Poate aproba atunci când este cazul, de câte ori sunt îndeplinite condițiile. În foarte multe texte de lege scrie poate. Și când poate? – nu când vrea ea (n.r. – instanța supremă), ci atunci când sunt îndeplinite condițiile legale”.

 

CSM, adresă către Valer Dorneanu

Iată ce a reținut Direcția Legislație, Documentare și Contencios a CSM în răspunsul comunicat președintelui CCR Valer Dorneanu:

- Art. 35 alin. (2): „În cadrul curților de apel funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios adminstrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze martiime și fluviale”.

- Art. 36 alin. (3): „În cadrul tribunalelor funcționează, în raport cu complexitatea și numărul cauzelor, secții sau, după caz, completuri specializate pentru cauze civile, cauze cu profesioniști, cauze penale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios adminstrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, insolvență, concurență neloială sau alte materii, precum și completuri specializate pentru cauze martiime și fluviale”.

- Art. 39: „(1) În raport cu natură și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau completuri specializate. (2) În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie” (...)