UPDATE 16:42 / Curtea Constituțională și-a motivat decizia de a respinge modificările aduse de actuala majoritate din Parlament legilor justiției în urma sesizărilor formulate de USR, PNL și Klaus Iohannis.
În interiorul comunicatului, CCR susține că modificările aduse de coaliția de guvernământ nu respectă constituția.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, în ansamblul ei, este neconstituţională. În acest sens, Curtea a reţinut, în esenţă, faptul că, în cadrul procesului de reexaminare a legii, Parlamentul nu a transpus în integralitate deciziile Curţii Constituţionale incidente în materie penală. Prin urmare, Curtea a constatat că legea criticată încalcă art.147 alin.(2) din Constituţie”, se explică în comunicarea oficială a CCR.
Curtea a luat o decizie și în privința sesizărilor referitoare la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, dar şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, sesizări ce au avut aceiași autori, anume USR, PNL și președintele Klaus Iohannis.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, în ansamblul ei, este neconstituţională. Curtea a reţinut în esenţă că, în cadrul procesului de reexaminare a legii ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 633 din 12 octombrie 2018, Parlamentul nu a respectat limitele procedurii de reexaminare şi nu a transpus toate deciziile Curţii Constituţionale prin care s-a constatat, în cadrul controlului de constituţionalitate a posteriori, neconstituţionalitatea unor norme de procedură penală. Prin aceste motive, Curtea a constatat că legea supusă controlului încalcă art.147 alin. (2) din Constituţie”, se notează în comunicatul CCR.
UPDATE 14:09 / Curtea Constituțională (CCR) a respins luni, pentru a doua oară, modificările aduse de PSD, ALDE și UDMR celor două Coduri penale, urmând ca actele normative să se întoarcă din nou în Parlament.
Știre inițială:
Iohannis a cerut public premierului Viorica Dăncilă să renunțe la modificările aduse Codurilor, ca urmare a crimelor de la Caracal.Potrivit unor oficiali ai CCR, pe 11 iulie judecătorii constituţionali au reuşit să încheie dezbaterile pe aceste sesizări, însă au amânat luarea unei decizii. A fost a şaptea oară când a fost amânat acest caz.
Sesizările se referă la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii 78/2000 pentru prevenirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, dar şi la Legea pentru modificarea şi completarea Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.
* Uniunea Salvaţi România a depus, împreună cu PNL, două sesizări de neconstituţionalitate, susţinând că, prin aceste proiecte de lege, se aduc peste 300 de modificări „nocive” Codului penal şi Codului de procedură penală.
USR consideră că toate aceste modificări vin în contradicţie nu doar cu statul de drept, ''şubrezind politica penală a României'' şi favorizând infractorii, ci şi cu Legea fundamentală.
* Şeful statului a menţionat în sesizare că legea privind modificarea Codului penal a fost supusă controlului anterior de constituţionalitate, prin Decizia 650/2018 CCR constatând neconstituţionalitatea unora dintre dispoziţiile sale, însă, în procedura reexaminării, Parlamentul a adoptat actul normativ criticat cu depăşirea limitelor fixate de Curtea Constituţională.
"Astfel, cu ocazia punerii în acord a unora dintre dispoziţiile legii, declarate neconstituţionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul, pe de o parte, şi-a ignorat obligaţia constituţională de a pune în acord textele din legea criticată cu decizii anterioare ale Curţii Constituţionale, aspect ce contravine dispoziţiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) şi alin. (4) din Constituţie, iar, pe de altă parte, în procedura punerii de acord nu a realizat corelările necesare, adoptând reglementări ce contravin principiului legalităţii, fiind astfel încălcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituţie. (...) În procedura reexaminării, Parlamentul a eliminat în integralitate modificarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, deşi neconstituţionalitatea viza doar fraza a doua a acestui articol. Pe de altă parte, eliminarea intervenţiei legislative asupra textului art. 35 alin. (1) din Codul penal echivalează cu încălcarea obligaţiei Parlamentului de a pune în acord acest text cu Decizia nr. 368/2017. Or, punerea în acord a legislaţiei penale cu deciziile instanţei constituţionale a reprezentat un aspect asumat public, atât pe plan intern, cât şi european şi a constituit (...) una dintre raţiunile iniţiativei legislative”, se arăta în sesizarea preşedintelui.