CCR limitează mandatele de interceptare pe legea siguranței naționale

Legiuitorul trebuie să reglementeze cu atenţie sfera elementelor a căror afectare determină existenţa unei ameninţări la adresa securităţii naţionale, precizează Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a fost declarată neconstituţională o sintagmă din Legea 51/1991.

Autorul excepției, avocatul Lucian Claudiu Mateescu – inculpat în dosarul Retrocedărilor, alături de Prințul Paul al României și milionarul Remus Truică – arată că interceptarea mijloacelor de comunicație reprezintă o ingerință în viața intimă, familială și privată, precum și în secretul corespondenței. 

„Pentru ca drepturile fundamentale să poată fi restrânse fără a fi încălcate, legea care permite ingerința trebuie să fie redactată în mod clar, precis, previzibil. Sintagma „altor asemenea interese ale țării” permite ingerințe nejustificate în viața intimă, familială și privată, precum și încălcarea secretului corespondenței, întrucât în cuprinsul actului normativ nu este definit „interesul statului”, acesta putându-se referi, în esență, la orice”, a susținut avocatul Lucian Claudiu Mateescu.

Pe 6 decembrie anul trecut, CCR a admis excepţia ridicată de Lucian Claudiu Mateescu şi a constatat că sintagma „ori altor asemenea interese ale ţării” este neconstituţională. Potrivit CCR, caracterul deschis al sintagmei criticate determină posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente în/din această categorie, acţiune care se răsfrânge şi asupra limitelor de aplicare a dispoziţiei de lege criticate.

„Curtea constată că noţiunea de «securitate naţională» este indisolubil legată de elementele prevăzute de articolul 3 din Legea 51/1991, sfera de cuprindere a acestei noţiuni fiind determinată şi de acestea. Or, în ceea ce priveşte dispoziţia de lege criticată, Curtea constată că legiuitorul a ales să utilizeze o noţiune - «interese ale ţării» - a cărei sferă de cuprindere necesită ea însăşi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales să determine limitele unei noţiuni generice prin utilizarea unei alte noţiuni care este caracterizată, de asemenea, prin generalitate”, se menţionează în document.