Războiul de la vârful Armatei ajunge pe masa CCR! Curtea de Apel București a admis solicitarea de sesizare a CCR în procesul în care MApN cere anularea decretului semnat de președintele Iohannis prin care a fost prelungit mandatului lui Nicolae Ciucă la șefia Statului Major al Apărării. Mai exact, instanța cere CCR să analizeze un articol din legea organizării MApN ce vizează numirea în această funcție.
„Admite cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, invocată din oficiu. Sesizează Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.39 alin. 5 din Legea nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Prorogă dezbaterile şi pronunţarea asupra celorlalte excepţii ridicate de părţi în cursul judecăţii, pentru următorul termen de judecată. Definitivă”, se arată în decizia instanței de la Curtea de Apel București.
Instanța solicită CCR să analizeze articolul cu privire la organizarea MApN care prevede numirea de către președinte a șefului Statului Major al Apărării.
Art. 39, alin (5) prevede: "Şeful Statului Major al Apărării este militarul cu rangul de conducere cel mai înalt din armată, numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Apărării Naţionale, cu avizul prim-ministrului, pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea de prelungire cu până la un an. În funcţia de şef al Statului Major al Apărării poate fi numit locţiitorul acestuia sau unul dintre şefii categoriilor de forţe ale armatei".
La începutul anului, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti au dispus suspendarea executării decretului semnat de Klaus Iohannis de prelungire a mandatului de şef al Statului Major al Apărării, până la pronunţarea instanţei de fond. Decizia nu este definitivă, dar este executorie. Astfel, funcția este asigurată în prezent de un locțiitor.
La finalul anului trecut, pe data de 28 decembrie, Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de prelungire, cu un an, a mandatului generalului Nicolae Ciucă ca şef al Statului Major al Apărării, după ce a respins în şedinţa CSAT propunerea făcută de MApN pentru această funcţie. Ulterior, premierul Viorica Dăncilă şi ministrul Apărării, Gabriel Leş, au acuzat că şeful statului nu a avut bază legală, deoarece propunerea de prelungire a mandatului nu a venit din partea MApN.