Curtea Constituțională a României (CCR) a admis joi, 26 mai, o excepție de neconstituționalitate privind unele prevederi din Codul Penal referitoare la întreruperea cursului prescripției răspunderii penale. În total, judecătorii au admis cinci excepții de neconstituționalitate care vizează reglementări din: Codul de procedură penală, Legea fondului funciar, OG 2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară și din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală.
Judecătorii CCR au declarat neconstituțional articolul din Codul Penal privind întreruperea prescripției răspunderii penale. S-a întâmplat în ședința organizată în data de 26 mai, când excepția de neconstituționalitate a fost admisă cu majoritate de voturi. Judecătorii au decis, astfel, că art.155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțional.
Articolul din Codul Penal care stabilește întreruperea prescripției răspunderii penale este neconstituțional
„Cursul termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”, arată art. 155 alin. (1) din Codul Penal, declarat neconstituțional joi de către judecătorii CCR.
Această prevedere s-a mai aflat în atenția CCR în anul 2018, când judecătorii au constatat că soluția legislativă care prevede întreruperea cursului termenului prescripției răspunderii penale prin îndeplinirea „oricărui act de procedură în cauză”, din cuprinsul dispozițiilor art. 155 alin. (1) din Codul penal, este neconstituțională.
Prescripția se referă, potrivit legii, la efectele pe care le are trecerea timpului asupra situației juridice a unei persoane, în sensul că prin trecerea timpului o persoană dobândește anumite drepturi sau o exonerează de anumite obligații, inclusiv de cele care rezultă din raportul juridic de conflict născut prin săvârșirea unei infracțiuni.
Ce au hotărât judecătorii CCR în ședința din 26 mai 2022
Redăm în continuare comunicatul integral al CCR, privind ședința organizată pe data de 26 mai 2022:
„În ședința din data de 26 mai 2022, Curtea Constituțională, în cadrul controlului legilor posterior promulgării, a decis, cu majoritate de voturi:
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.52 alin.(1) teza a doua din Legea fondului funciar nr.18/1991; (articolul invocat arată că: ”În sensul prezentei legi, comisia locală este autoritate publică cu activitate administrativă, iar comisia judeţeană este autoritate publică cu autoritate administrativ-jurisdicţională.”)
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că este neconstituțională sintagma „precum și în urma condamnării definitive pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.38 alin.(2) teza finală din Ordonanța Guvernului nr.2/2000 privind organizarea activității de expertiză tehnică judiciară și extrajudiciară (articolul invocat arată că: ”Radierea din evidenta a experţilor tehnici judiciari se dispune din oficiu, de către Biroul central pentru expertize tehnice judiciare, în caz de deces, în cazul în care au devenit inapti din punct de vedere medical pentru îndeplinirea activităţii de expert, precum şi în urma condamnării definitive pentru săvârşirea unei infracţiuni intenţionate, de natura sa aducă atingere prestigiului profesiei.”);
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.248 alin.(5) din Codul de procedură penală, precum și sintagma „ia măsuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă aceasta nu a fost făcută potrivit alin.(2)” cuprinsă în dispozițiile art.248 alin.(9) din același act normativ sunt neconstituționale (articolele invocate se referă la procedura de aplicare şi de ridicare a măsurii internării medicale provizorii și arată că:
(5) Când propunerea prevăzută la alin. (1) nu este însoţită de expertiza medico-legală psihiatrică, instanţa sesizată dispune efectuarea acesteia, luând, dacă este cazul, şi măsura internării necesare pentru efectuarea expertizei. (9) Dacă admite propunerea, judecătorul dispune internarea medicală provizorie a suspectului sau inculpatului şi ia măsuri pentru efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice, dacă aceasta nu a fost făcută potrivit alin. (2)); – a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sunt neconstituționale dispozițiile art.155 alin.(1) din Codul penal (articolul invocat arată: ”(1) Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză.”);
– a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „sub rezerva cazului prevăzut la alin.(6)” cuprinsă în art.57 alin.(5) din Legea nr.302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, precum și dispozițiile art.57 alin.(6) din același act normativ sunt neconstituționale (prevederile invocate se referă la termenele pentru predarea extrădatului și arată că:
(5) Sub rezerva cazului prevăzut la alin. (6), dacă persoana extrădată nu va fi preluată la data stabilită, ea va putea fi pusă în libertate la expirarea unui termen de 15 zile, socotit de la această dată; acest termen nu va putea fi prelungit decât cel mult cu încă 15 zile. (6) În caz de forță majoră, care împiedică predarea sau primirea persoanei extrădate, autoritățile române și cele ale statului solicitant se vor pune de acord asupra unei noi date de predare, dispozițiile art. 56 alin. (3) fiind aplicabile.).”