Trebuie să-i protejaţi, nu? Cum îi protejaţi? Cum puneți capul pe pernă liniștiți, voi, asistenții sociali ai DGASPC, după ce vi se raportează că niște copii din centrele pe care le păstoriți s-au sinucis, sau că au intrat în depresie după ce i-ați mutat la o altă familie maternală?

Cazul Sorina e acum în atenția întregii țări, a spart buboiul și, de data aceasta, nu trebuie să mai șteargă nimeni puroiul și să lase să se închidă rana în uitare. Voi reveni asupra poveștii Sorinei, dar, deocamdată să ne amintim. Să ne amintim cum s-au frânt două vieți sub ”protecția” asistenților sociali din Craiova în decembrie 2015!

Cristina, o fată de 13 ani, s-a spânzurat în incinta casei de tip familial unde fusese plasată de către asistenții sociali din Craiova. La scurt timp după moartea ei, dar în mod direct cu aceasta, un băiat, Nick, în vârstă de 18 ani, s-a aruncat de la etaj. După aceste tragedii, 11 fete, colege de bloc şi apartament cu Cristina, au fost duse de urgenţă la psihiatrie. Şeful clinicii a fost şocat de trauma prin care treceau, de gândurile negre cu  tendinţă suicidală care le bântuiau. A tras cuvenitul semnal de alarmă, a întocmit rapoarte. Totul s-a strâns între coperțile unui mare dosar la DASPC Dolj. Și atât.

Și Cristina, și Nick erau copii abandonați, aflați în grija sistemului de protecție a copilului. Cristina și-a pus ștreangul de gât de inimă rea, după ce angajații Direcției i-au refuzat dreptul de a avea o mamă. Nick nu a mai putut îndura durerea pricinuită de moartea colegei de cămin, indiferența adulților care ziceau că le poartă de grijă, a intrat în depresie, a scris un bilet şi s-a aruncat în gol de pe un bloc.

Povestea Cristinei seamănă cu cea a Sorinei. Fata fusese abandonată la naştere, iar de aproape 3 ani, când copila avea 10 ani, fusese despărţită şi de asistenta maternală care o crescuse de când avea 6 luni. Angajata DASPC era singura mamă pe care o cunoscuse. De ce au luat fetița de la asistenta maternală? Dintr-o greșeală. Un medic a interpretat eronat o analiză ce indica faptul că ”mama” suferă de hepatita C. Deşi femeia a demonstrat în instanţă că totul era doar o greşeală, familia Toma nu a mai reuşit să o recupereze pe fetiţa pe care o iubea ca pe propria fiică și care crescuse alături de fiul lor natural. Angajații statului au luat-o pe Cristina în regim de urgenţă şi au plasat-o într-un apartament de tip familial, considerând că această mutare este în interesul copilului.

În 2015, ”mama” maternală și fetița au suferit luni în șir. Femeia a povestit cum s-a rugat în genunchi să i se dea fata în plasament simplu, adică fără bani pentru munca ei. “Mi-au spus că nu se mai poate că a fost înregistrată în sistemul național. Fata se ruga să o iau acasă, eu îi spuneam să aibă răbdare si ea imi spunea că o mint. A fost fericită la mine. Am iubit-o ca pe ochii din cap. Băiatul meu a vorbit cu ea și i-a spus că nu renunță la ea, să aibă răbdare că vom reuși să o luăm înapoi”, i-a declarat asistenta maternală corespondentei EVZ din Craiova, Maria Huculici. Adolescenta s-a simţit abandonată, iar de atunci a intrat într-o depresie din care nu a mai putut ieşi.

Șocantă a fost și mărturisirea unei fete care a stat și ea în casa de tip familial împreună cu Cristina și Nick. Această adolescentă de 18 ani a ridicat un colț al vălul care acoperă sistemul de protecție al copilului în România.  „Direcția asta nu te împinge să te omori, dar nici nu îți oferă dragoste. Eu am ales să fug. Și am avut noroc pentru că am întâlnit un băiat bun, care îmi oferă toată dragostea. Am locuit de la 11 ani la o mamă maternală din Dolj, fiindcă familia mea naturală era bolnavă și alcoolică. Direcția a luat decizia să mă ia înapoi. Ziceau că trebuie să merg la liceu, că e mai bine să stau la ei. Nu am vrut. I-am spus judecătoarei. Doamna judecătoare a decis și a făcut cum au vrut cei de la Direcție. Am făcut ca ei, că mi-au promis că vor rămâne frații mei la asistenta maternală. Nu reproșez condițiile. Sunt foarte bune. Dar, nu de condiții aveam nevoie, ci de iubire. Direcția asta nu te împinge să te omori, dar… Fiecare îngrijitor vine cu conceptiile lui, să nu-l superi, că te pedepsește. Pe noi nu ne întreabă nimeni ce ne doare. Îți asigură necesarul de mâncare și ce mai spune la lege. Pe ei nu îi interesează nevoile noastre sufletești. Durerile ni le știm doar noi, orfanii!”, a spus fata.

Credeți că după toate aceste lucruri scoase la iveală pe fondul dublei drame petrecute în inima ”Protecției Copilului” din Craiova s-au luat măsuri dure, s-a resetat sistemul, senatorii și deputații sau ministrul de pe domeniu au făcut ceva, adică au demis șefii de la Direcțiile implicate și au inițiat vreo modificare de legislație? Nici gând. S-a anunțat că Parchetul a deschis o anchetă penală, că procurorii vor face și vor drege pentru aflarea adevărului despre ce i-a împins pe cei doi copii să-și ia viața. Au deschis-o și au închis-o cu o soluție doar de ei știută. Și au trecut patru ani…

Dacă și acum, când tot ce s-a întâmplat în cazul Sorinei a devoalat hibele sistemul, dar a pus pe tapet și ”rețeaua asistenților sociali”, și excesul de zel al unor magistrați implicați în cazuri de adopții, ”organele de partid și de stat” nu vor face nimic, înseamnă că  vom continua să trăim într-o Românie a resemnării sociale și a minciunii. Deja am văzut cum s-a rezolvat în mediul juridic acțiunile procuroarei Maria Pițurcă, cum s-a așezat în albia firească a lipsei de responsabilitate acțiunea procurorului general și cum niciun damf de usturoi nu a fost simțit în dosarele Curții de Apel Craiova. Dar ce facem cu sistemul care, se zice, protejează orfanii pe bani publici?

Când m-am referit la ”organele  de partid și de stat” le-am numit așa din simplul motiv că la conducerile Direcțiilor sociale și de protecția copilului sunt puși șefi pe linie de partid. Ce a făcut PSD, cu Dăncilă în frunte – mamă adoptatoare – după ce a văzut falsurile din acte și abuzurile comise în cazul Sorinei? Nimic. L-au păstrat în funcție pe directorul de la DASPC Mehedinți, numit de partid. Ministrul de Interne, demisionara de ieri, Carmen Dan, nu a cerut Poliției o anchetă la sânge a asistenților sociali și nici ministrul Muncii, Marius Budăi, nu a răscolit Direcția Generală ASPC . Alo, tovarăși politicieni, să fim bine înțeleși: poporul v-a trimis în Parlament și Guvern ca să puneți ordine în instituții, nu să plângeți pe la televizor pentru soarta unui copil!

Te-ar putea interesa și: