Curtea de Apel București și-a motivat decizia din 21 mai 2015, prin care a achitat-o pe Mariana Rarinca de acuzația de șantaj. Judecătorii susțin că fapta nu are caracter penal și că procurorii nu au adunat probe în favoarea acuzatei, așa cum prevede legea

Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache, de la Curtea de Apel București (CAB), șiau motivat decizia de achitare a Marianei Rarinca, femeia acuzată de șantajarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu.

Cei doi magis trați au ajuns la concluzia că procesul femeii care a stat șase luni în arest preventiv nu a fost unul echitabil. În primul rând, ei susțin că „fapta de șantaj, pentru care Mariana Rarinca a fost trimisă în judecată, nu are caracter penal”.

Nu a povestit tot

În al doilea rând, după ce au analizat plângerea Liviei Stanciu, cei doi judecători au constatat că „...în declaraţiile ulterioare Livia Stanciu nu a adus la cunoştinţa organelor de urmărire penală, faptele reale sau imaginare, compromiţătoare pentru aceasta şi pentru soţul său cu care ar fi fost ameninţată de către inculpata Rarinca, prin intermediul mesajelor din data de 3 iunie 2014”, se arată în doc u m e n t u l instanței. Altfel spus, atunci când a reclamat șantajul, Stanciu nu a spus procurorilor și judecătorilor care sunt faptele efective cu care a fost amenințată.

În al treilea rând, judecătorii susțin că procurorii DNA au încercat să obțină probe nelegale împotriva Marianei Rarinca prin acțiuni de provocare, fără însă a detalia subiectul. Acest lucru a condus, potrivit magistraților, la încălcarea articolului 6 din Convenția Europeană - „orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil”. „Curtea de la Strasbourg, în jurisprudența sa, a arătat că respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale constituie esența unei societăți democratice”, arată judecătorii.

În al patrulea rând, Curtea de Apel București arată că procurorii de caz aveau obligaţia, conform legii, să strângă probe atât în favoarea cât și în defavoarea Marianei Rarinca, din oficiu sau la cererea ei. În favoarea Marianei Rarinca nu s-au adunat probe, în timp ce în defavoarea acesteia au fost audiați martori și a avut loc o percheziție, susțin cei doi judecători.

Un alt raționament al magis traților este acela că procurorii ar fi inventat șantajul și că Rarinca nu ar fi avut intenția să contacteze presa pentru a povesti date compromițătoare despre șefa instanței supreme. Afirmația celor doi este demonstrată de întrebările şi de răspunsurile consemnate în declaraţia Marianei Rarinca din data de 17 iunie 2014:

- Întrebare procuror: „Ce date voiaţi să daţi la presă?”.

- Răspuns: „Aş vrea să nu răspund la această întrebare”.

- Întrebare avocat: „Vă menţineţi afirmaţiile privind posibilitatea de a face aşa zisele dezvăluiri doar în prezenţa persoanei vătămate?”.

- Răspuns: „Doream să spun la presă informaţii referitoare la activitatea cabinetului de la Galaţi”.

DNA contraatacă și solicită anularea sentinței de achitare

DNA cere anularea deciziei de achitare în acest caz, printr-o cale de atac excepțională. Procurorii motivează că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate.

Pe scurt, arată DNA, în timpul procesului, Găgescu i-ar fi cerut Marianei Rarinca, pe 22 aprilie 2015, să arate dacă insistă în solicitarea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de șantaj în infracțiunea de hărțuire, deși aceasta a formulat o cerere scrisă care a fost depusă la dosarul cauzei chiar la primul termen al apelului (25 martie 2015). Tot la același termen, Găgescu a dispus efectuarea unei adrese către Livia Stanciu dacă înțelege să depună plângere pentru hărțuire. Astfel, susțin cei de la DNA, s-ar fi antepronunțat.

FOTO: Risantea Găgescu a picat un examen din a cărei comisie făcea parte Livia Stanciu

Schimbul de replici

Un alt motiv, un interviu dat de Găgescu în fața membrilor CSM, în mai 2013, pentru promovarea la Curtea Supremă. Atunci ar fi avut un schimb de replici cu Livia Stanciu. Există o suspiciune rezonabilă că „imparțialitatea judecătorului a fost afectată”, arată DNA.

Cronologia unui caz controversat

● 4 iunie 2014 Livia Stanciu a făcut plângere penală la DNA împotriva Marianei Rarinca din Galați, angajată a soțului ei de 12 ani.

● 10 iunie 2014 Rarinca este reținută de procurorii Carmen Damian și Iulian Păncescu.

● 10 iunie 2014 Rarinca este arestată, pentru 30 de zile, de judecătoarea Manuela Mladin Golea de la Tribunalul București (TMB), contestația a fost respinsă de judecătoarea Alina Petronela Moșneagu de la Curtea de Apel București (CAB).

● 1 iulie 2014 Procurorii DNA o trimit în judecată pe Rarinca, dosarul ajunge pe masa judecătorului Andi Malaliu (TMB).

● 18 decembrie 2014 Judecătorul Andi Malaliu (TMB) o condamnă pe Rarinca la 3 ani de închisoare cu suspendare și decide eliberarea de îndată a femeii, după 191 de zile de arest, dar decide ca inculpata să efectueze 60 de zile de muncă în folosul comunității.

● 20 mai 2015 Judecătorii Risantea Găgescu și Damian Dolache de la CAB decid achitarea Marianei Rarinca. 

●  20 mai 2015 Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a cerut într-o scrisoare adresată președintelui Klaus Iohannis demisia sau demiterea procurorului șef DNA, Codruța Kovesi, și a șefei Curții Supreme, Livia Stanciu.

● 29 mai 2015 Procurorii DNA fac o contestație în anulare la CAB, care a ajuns pe masa judecătorilor Mihaela Nițu și Cristina Carmen Craiu. Termenul de judecare a contestației este 24 iunie 2015.

SMS-urile reclamate de șefa instanței supreme

SMS-urile primite de cumnatul Liviei Stanciu de la Mariana Rarinca în octombrie – decembrie 2013:

16 octombrie 2013, ora: 10:27:54 „nu pot sa mai aştept. Nu o sa vă placă dar mam hotărît sa numai ţin cont decît de mine şi de ai mei. Cineva vă avea musafiri neplăcute la usa”

- 3 decembrie 2013, ora 15:34:43, „Am semnat cu o tel şi voi spune tot ce ştiu cu date concrete şi cu martori dna ma ignorat total dar eu am plătit o parte din datorii şi vreau banii”

- 3 decembrie 2013, ora 15:35:57 „Voi pune şi pe internet”.

-13 decembrie 2013, ora 10:16:07 „Sunt în drum spre Bucureşti nu mai am milă de nimeni, o sa iasă aşa de urît încât poate sa şi dea demisia am vrut doar banii mei”.

Al doilea set de mesaje

Mesajele primite de Livia Stanciu de la Mariana Rarinca pe 3 iunie 2014:

- ora 18:13: „Dacă vă faceţi socoteala, ve-ţi avea mult mai mult de pierdut decât dacă îmi platiţi mie datoria. Voi spune tot ce ştiu inclusiv despre dv. şi am ce spune argumentat”.

-ora 18:16: „Vă credeţi invincibilă dar vă garantez că tot ce voi spune va fi argumentat cu martori şi acte”.

-ora 18:34: „De mâine vă voi trimite pe fax toate datele pe care le voi da presei”.

- ora 19:17: „Vreau doar să-mi trimiteţi banii pe care mii datoraţi, mă puteţi anunţa cu un mesaj că iaţi pus la poştă”.

Cei doi judecători arată că la începutul lunii mai 2014, Stanciu a primit- o pe Rarinca în locuinţa sa din Bucureşti. Cu ocazia respectivă, „ca urmare a discuţiei purtate cu aceasta, timp de 15 minute, la ora 07:00, „din milă” i-a dat suma de 800 de lei, 200 de lei reprezentând cheltuieli de transport şi 600 de lei pentru efectuarea intervenţiei chirurgicale a nepoatei acesteia”, se arată în motivarea instanței. Potrivit judecătorilor, Stanciu a înțeles să o ierte pe Rarinca pe motiv că „oricărui om trebuie să-i întinzi o mână de ajutor”. Totul până pe 3 iunie 2015, când a primit următoarele patru mesaje, după care a făcut plângere penală.

Discuții în CSM pe declarațiile lui Tăriceanu

Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis ieri că preşedintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu (foto), a încălcat independenţa Justiţiei prin afirmaţiile şi scrisoarea prin care solicita demiterea Liviei Stanciu și a Laurei Codruța Kovesi.

FOTO: Călin Popescu-Tăriceanu 

Tăriceanu a iniţiat acest demers în urma „evenimentului care a avut loc pe 21 mai, când Curtea de Apel Bucureşti a stabilit definitiv nevinovăţia cetăţeanului Mariana Rarinca, care a petrecut mai mult de șase luni în arest preventiv, pentru o faptă pe care nu a comis-o și pentru care nu au existat niciodată probe”.

Mai mulţi membri ai CSM au arătat că nu este normal ca politicienii să critice justiţia, apreciind că solicitarea preşedintelui Senatului este „deplasată”. „Să ai primul om din Legislativ care să ceară primului om al ţării să demită pe primul judecător din România este un semnal de deraiere între puteri”, a spus Cristi Danileț, judecător CSM.

La rândul său, Horaţius Dumbravă, fost preşedinte al CSM, a spus că nu este normal ca politicienii să critice Justiţia: „Să ceri demisia președintelui ÎCCJ mi se pare deplasat. Se cere demisia lui Kovesi, dar nu dumneaei a arestat-o pe Rarinca”.

Scuze de la judecător CSM

Judecătorul CSM, Norel Popescu (foto), și-a cerut scuze pentru cazul Marianei Rarinca, susținând că, există, cu siguranță, o problemă în sistem. El a arătat că acest caz scoate totuși la iveală anumite probleme ale sistemului judiciar românesc, care trebuie individualizate și corectate pe parcurs „După ce o persoană a stat șase luni în arest deși e nevinovată, e o problemă. Și nu trebuie să ne prefacem că ea nu există. Poate este o eroare obișnuită de judecată. Astfel, consider că ar trebui să se analizeze și cazurile de achitare”, a spus Popescu.