Pușcăriașii sunt folosiți de șefi din penitenciare pentru a obține informații ce ajung pe masa procurorilor. Cei care îndrăznesc să se plângă autorităților sunt amenințați, izolați, bătuți sau li se taie dreptul de a-și vedea rudele. Jurnaliștii sunt fie refuzați din motive „fabricate“ sau sunt amenințați dacă dezvăluie adevărul
Cazul lui Ion Bujor, deținutul care s-a spânzurat în Penitenciarul Rahova după ce nu i s-a aprobat o învoire să meargă la înmormântarea fratelui nu este, nici pe departe, unul singular. Din spatele gratiilor răzbat, pe zi ce trece, mărturii terifiante despre încălcări flagrante a drepturilor omului, abuzuri la care reprezentanți ai autorităților statului sunt, parcă, surde. Mai grav, cei care se consideră nedreptățiți aduc mărturii despre modul în care sunt amenințați dacă depun memorii sau cum sunt folosiți unii deținuți pentru a completa anchetele procurorilor, precum a celor de la DNA, în schimbul unor favoruri și spre avansarea în grad sau funcții a șefilor din închisori.
Respins la moartea părinților
De la unii dintre apar ți nători, așa cum sunt de numiți părinții, frații soțiile sau copiii celor încarcerați, am aflat despre alte două cazuri în care deținuților nu li s-a dat voie să-i conducă pe ultimul drum pe cei dragi. Unul dintre ei se numește Cristian Chira, are 37 de ani, și e închis pentru furt, la Penitenciarul Rahova. De la soția lui, Marcela Chira, de 39 de ani, am aflat că, în timp ce executa altă pedeapsă, soțului ei i-au murit și tatăl, și mama. Cea care i-a dat viață a decedat în urmă cu 8 ani, în timp ce Cristian Chira era încarcerat la Penitenciarul Jilava. „I s-a făcut rău după ce a plecat de la închisoare. Nu o lăsase să își atingă fiul timp de șase ani, să îl ia în brațe măcar. Am dus certificat de deces, el a depus cerere, degeaba. Spuneau că are pedeapsa prea mare“, ne-a povestit Marcela Chira. Apoi, în anul 2014, i-a murit tatăl. „Mai avea o lună și se elibera. Era la Giurgiu. Am dus, și atunci, certificat de deces, a făcut cerere, degeaba“, susține soția lui, Chira. De la soțul acesteia, prin telefon, am aflat că are un coleg de celulă, Ionel Rizan, al cărui frate s-a spânzurat, în urmă cu circa 6 luni, în Penitenciarul Slobozia. Nici lui nu i s-a aprobat învoirea de a merge la înmormântare.
Legea prevede învoire, în cazul decesului unei rude, indiferent de pedeapsă și fapta săvârșită. Lui Ion Bujor i-a murit concubina și copilul, în anul 2014, într-un accident de mașină. Pe 16 martie, el s-a spânzurat în Penitenciarul Rahova, la câteva zile după ce i-a murit și fratele, după ce i-a fost respinsă cererea de învoire pentru a merge la funeralii, pe motiv că nu a adus certificatul de deces.
I-au interzis să își vadă copiii timp de 6 luni
Dramele multora dintre deținuți se răsfrâng și asupra familiilor, soții cu copii acasă, mame disperate sau frați blamați de societate. Am vizitat, zilele acestea, familia unui om aflat în detenție la Penitenciarul Rahova. O mamă a trei copii minori, două fetițe, una în vârstă de zece luni, cealaltă de un an și zece luni, dar și un băiat, de 14 ani. Locuiesc într-un apartament din cartierul bucureștean Drumul Taberei, din mila parohului de la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena“ și a unor oameni inimoși care le-a îngăduit să stea acolo, până în luna mai. După aceea, Dumnezeu cu mila. Marcela Chira este traducătoare de limba engleză și, până nu demult, când soțul ei a fost arestat, avea și o tarabă, în piață. Acum, trăiește din alocația copiilor. Marcela și Cristian Chira s-au căsătorit legal în Penitenciarul Colibași, pe 12 septembrie 2012 (foto). Femeia ne-a sunat la redacție și ne-a cerut ajutorul. Motivul: conducerea penitenciarului i-a interzis să își mai vadă soțul, timp de șase luni, iar tatăl nu va mai putea să își vadă copiii, în această perioadă.
„Vă implor, nu faceți asta!“
„Am fost în vizită la el, pe 3 martie. Fetița îl striga, plângea, întindea mânuțele spre geamul care ne despărțea și striga: „Tati, tati!”. Disperat, el a strigat la mine și a zis să chem pe cineva din conducere, că are dreptul să își țină copilul în brațe. A lovit, atunci, din greșeală, geamul lateral. Avea o capsă la mânecă, geamul s-a spart și el s-a tăiat la mână“, ne-a relatat Marcela episodul care a dus la această sancțiune drastică din partea conducerii închisorii. Gardienii au scos-o, imediat, din camera de vizită. Ea nu vroia să plece până nu știa în ce stare se află bărbatul ei. Ajunsă la ieșire, un gardian i-a smuls cartea de identitate din mână. „Ai interdicție 6 luni“, i-a spus agentul de penitenciar. „Cine a hotărât asta?“, a întrebat femeia. „Directorul“, a venit răspunsul. Era vineri seara. A venit și un echipaj de poliție, de la Secția 19. Gardienii reclamaseră că femeia a spart geamul. După ce au intrat și s-au lămurit că nu e așa, un polițist a sfătuit-o: „Puteți face reclamație, dacă doriți“. N-a făcut, de teamă ca demersul ei să nu se resfrângă asupra lor. Cu toate acestea, în ziua în care am vizitat- o a primit răspusul oficial, de la conducerea penitenciarului: interdicția de 6 luni. Am aruncat o privire peste memoriile depuse de mama disperată la comandantul penitenciarului și la Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP). „Vă implor, lăsați-mă să îmi văd soțul și el să își vadă copiii!“, scria în memorii. Degeaba!
FOTO; Memoriul adresat de Marcela Chira directorului PenitenciaruluiRahova a rămas fără rezultat
Sifonarul DNA: câștig pentru șefi și răsplată pentru deținut
În timp ce vorbeam cu Marcela a sunat Cristian. Mi l-a dat la telefon. „Aici sunt drepturi pentru cei cu bani mulți și cu foarte mari relații. Pentru pescărăi și mafioți. Pentru cei care sunt acoperiții lor, care le fac diferite servicii“, a izbucnit deținutul. Omul aflat în spatele gratiilor susține că „acoperiții“ șefilor din penitenciare le fură bunurile și nu li se întâmplă nimic. „Ei sunt favorizați de domnul Străjeru, de la penitenciare“, susține Cristian Chira. Apoi, o dezvăluire șocantă: mărturiile culese de la „sifonari“ ajung, prin intermediul șefilor din penitenciare , la DNA. „Acolo l-am văzut și pe domnul Adamescu, la vorbitor“, a completat Marcela. „Adună documente, le bagă la procuror ca să se ridice în grad, vrăjeli d-astea. De fapt, ei comit infracțiuni“, a adăugat deținutul. „Îi pune să comită infracțiuni?“, întreb eu. „Păi, spre exemplu: urmărește, mă, p-ăla, Ce vorbește la telefon, cu familia lui....Și așa sifonarul, pe care- l bagă în linia întâi, o duce, și el, bine“, susține Chira. El spunea că „sifonarii“ sunt răsplătiți cu drepturi pe care ar trebui să le aibă doar deținuții cu o purtare exemplară, respectiv: vorbitoare la masă cu membrii familiei, întîlniri conjugale cu soția, întâlnire cu mama și copilul etc. Despre hrana care li se dă, Chira a precizat:„Când vine de la bucătărie, jumătate dispare, ți-aduce numai lături“.
FOTO: În memoriul adresat directorului penitenciarului Rahova, Marcela Chira imploră ca soțul ei să fi e lăsat să își vadă copiii
Amenințat de director
Soția deținutului Chira ne-a arătat un tenac de scrisori de la omul ei și memorii adresate autorităților, ANP, Comisia de Abuzuri din Camera Deputaților, Ministerul Justiției, Avocatul Poporului, conducerea penitenciarului… În toate care reclama încălcarea drepturilor, abuzuri și nedreptăți. Cele mai multe, chiar și de la Avocatul Poporului, s-au întors, „spre competentă verificare“ la ANP, insituția condusă, în trecut, de Claudiu Bejan și, acum, de Marius Vulpe. „Eu, dacă fac reclamații, dar nu numai eu, deținuții care fac reclamații o duc cam rău pe la închisori, înțelegeți? Dacă vrea să vină presa, televiziunile, că au mai încercat, nu le-a dat voie. Pentru că, chipurile, au raport…caută motive. Caută să te împacheteze, să te sigileze“, ne-a povestit Cristian Chira. Omul a spus că asta i se întâmplă și lui: „Păi dacă directorul mi-a zis: dacă mai faci reclamație, te trimit și cu dedicație la alt penitenciar“. Același lucru ni l-a spus și Marcela: „Gardienii m-au avertizat, când mergeam la vizită, că dacă mai facem reclamații, soțului meu nu o să îi fie bine“
Cazul Chira, la CEDO
Vineri, după ce am vorbit cu soția lui, Cristian Chira a primit vizita unor reprezentanți ai unui ONG pentru drepturile omului. I-au spus că vor să trimită cazul lui la CEDO și au ridicat documentele trimise autorităților prin care condamna condițiile inumane și tratamentele abuzive la care a fost supus.
Jurnalista care a dezvăluit torturile a fost amenințată
Cristian Chira a fost condamnat, în anul 2003, pentru tâlhărie. A fost acuzat că a smuls ceasul unui taximetrist, l-a amenințat cu un cuțit și i-a luat banii. Soții Chira susțin, însă, că probele au fost necocludente. A fost închis, aproape 12 ani, în mai multe penitenciare din țară. El și soția acestuia au dezvăluit cum erau introduse telefoane și alte obiecte interzise în Penitenciarul Colibași, în anul 2014. Bărbatul a făcut aceste dezvăluiri după ce susține că a fost agresat, de multe ori, în închisoare, chiar de gardieni.
A dat în vileag o rețea de gardieni corupți
Reclamațiile făcute autorităților au rămas, însă, fără răspuns. Mai mult, gardieni ar fi continuat să îl tortureze pe deținut pentru că a vorbit. Și jurnalista din Argeș care le-a publicat povestea a fost amenințată. Alina Crângeanu spunea, pentru Antena 1, că a primit ame nințări cu moartea, că va fi violată etc, din partea gardienilor deconspirați de Chira. Deținutul a fost mutat, apoi, la Giurgiu. O parte dintre gardienii pe care deținutul îi acuză de abuz au fost reținuți de DIICOT Pitești după ce au introdus un kilogram de heroină în penitenciarul Colibași.
Cristian Chira a schimbat închisoare după închisoare și a fost eliberat, în august 2014. În anul 2016, susține Marcela, a fost acuzat că a furat un telefon, deși victima nu l-ar fi indicat ca și autor. Spunea că a fost bătut de polițiști, arestat și condamnat, din nou, la patru ani de închisoare, pentru tâlhărie. Femeia susține că soțul ei a încasat atâtea bătăi încât a fost operat la Spitalul Penitenciar din Giurgiu, dar și la Spitalul Obregia, din București. „La Obregia a ajuns după ce un deținut i-a dat cu o rangă în cap, iar gardienii l-au lăsat să zacă trei ore. La Giurgiu, i-au greșit operația și i-au pus o clemă metalică, să-i susțină ficatul. La orice lovitură poate muri“, ne-a mărturisit Marcela Chira.