Cazul Caracal. Halucinanta explicație a Poliției despre telefoanele date lui Dincă după răpirea Luizei

Cazul Caracal. Halucinanta explicație a Poliției despre telefoanele date lui Dincă după răpirea Luizei

Începutul procesului de la Slatina, în care inculpaţi sunt Gheorghe Dincă, zis şi „monstrul din Caracal” şi Ştefan Risipiţeanu, nu înseamnă neapărat şi începutul aflării adevărului în acest caz deosebit de grav. Poliţia continuă să mintă asupra unor evenimente clare, în loc să desluşească cine anume le-a comis. Din rechizitoriu lipsesc o serie de documente importante. Iar Dincă, încearcă să facă un fel de înţelegere cu anchetaorii, ameninţându-i că dacă acuzaţiile pe care le formulează  nu vor fi unele care să-i asigure o pedeapsă minimă, dă tot adevărul în vileag. Sub aceste auspicii a început la Tribunalul Caracal, judecarea unuia dintre cele mai importante dosare din ultimii ani din România.

Numai că… Ori cei care au încercat să însăileze povestea sunt pur şi simplu proşti, ori rapiditatea desfăşurării evenimentelor i-a luat prin surprindere şi au inventat şi ei ceva la repezeală. Sau şi una, şi alta.

Desigur, toată lumea voia să afle în ce context a mărturisit Dincă cele două crime. Şi cine-i super-poliţistul care l-a interogat. De aici începe scenariul, bun pentru un film de comedie, dacă lucrurile nu ar fi atât de grave şi, Doamne fereşte, tragice. Vă reamintiţi în ce condiţii a recunoscut Dincă?

În Caracal se afla un poliţist de la Bucureşti. Venise, la sfârşit de săptămână, la rudele de la Caracal, pentru că în Caracal nu există familie care să nu aibă o rudă la Bucureşti, eventual colonel. Şi cum stătea el aşa la masă în curte cu rudele şi le mai povestea ce mai e pe la Bucureşti, deodată este chemat la datorie.

Ne puteți urmări și pe Google News

Percheziţiile la Casa Groazei erau în plină desfăşurare. Dincă nu-l cunoştea personal pe poliţistul de la Bucureşti. Nici nu poate explica de unde ştia că acesta se afla în Caracal. Dar, totuşi, s-a decis să i se mărturisească lui. Ştergându-se din mers la gură, că nu mai apucase, aşa de repede plecase de la masă, vine acasă la Dincă. Şi pătrunde în câmpul infracţional. Mai precis, este lăsat să intre în câmpul infracţional. După care, cu uimire, ascultă din gura criminalului pe care nu-l văzuse în viaţa lui, o poveste de groază. Cum că, da, este adevărat ce zice lumea, că el le-a omorât pe cele două fete.

Practic, aici se închidea cazul. Dincă recunoscuse. Butoioul din curte părea că încă mai fumegă după incinerarea cadavrului Alexandrei Măceşanu. A doua zi, Dincă îi duce pe anchetatori şi într-o lizieră, unde, la indicaţiile lui precise, dar numai după ce vorbise cu al treilea avocat din oficiu, nora unui individ care este bănuit a fi complicele lui Dincă la traficul de persoane, anchetatorii descoperă nişte oase deşertate din nişte saci din plastic. Dincă pretinde că sunt rămăşiţele primei fete răpite, Luiza Melencu. Deci, caz închis. Un criminal în serie pe fond sexual, o brută sângeroasă, care mărturisise crimele. Iar pe lângă mărturie, se mai adăugau şi probele materiale.

Numai că jurnaliștii și opinia publică nu au înghiţit povestea. Cine era acel super-poliţist care l-a „spart” pe Dincă şi l-a făcut să mărturisească? O vreme numele lui a fost ţinut secret. Presa l-a aflat, totuşi. Se numeşte Daniel Barbu.

Şi, cam atât. Nici până în ziua de astăzi, nu există o explicaţie clară, coerentă, asupra prezenţei acestui poliţist la Caracal şi implicarea lui în anchetă. Mai ales că ordonanţa pentru ca el să aibă dreptul de a participa la investigaţii a fost semnată de procurorul de caz chiar în ziua în care Dincă l-a chemat să i se spovedească. Deşi există fotografii cu poliţistul, prezent în câmpul infracţional şi cu o zi înainte. Ce căuta atunci acolo? Şi cine îi permisese să ia parte la o anchetă la care nu avea nicio competenţă?

Telefonul poliţiei, folosit pentru discuţii cu „monstrul”

Cea de-a doua explicaţie penibilă a Poliţiei a fost dată de curând, în urma dezvăluirilor pe care le-am făcut în evz.ro. Mai exact, chiar în ziua în care a avut loc prima înfăţişare în procesul lui Dincă. Am arătat atunci că s-a încercat stabilirea, pe baza celulelor la care se conectau automat telefoanele mobile ale lui Dincă şi ale Luizei Melencu, traseul pe care l-au străbătut aceştia. Cu toate că există şi câteva decizii ale tribunalelor din Bucureşti şi Slatina ca DOS să stabilească aceste contacte, la dosar nu există un astfel de raport.