Cazinourile nu mai aduc bani la Buget

Criza economică pune pe butuci afacerile proprietarilor de cazinouri şi pe cei ai sălilor de jocuri de noroc. În prima lună a anului, în România au fost închise 200 de săli de jocuri de noroc, dintr-un total de 3.000.

Preşedintele Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR), Sorin Constantinescu, a declarat pentru evz.ro că numărul clienţilor a scăzut cu 50%, începând din toamna anului trecut şi până în prezent.

Cei mai mulţi dintre împătimiţii jocurilor de noroc provin din Israel, Grecia şi Turcia.

Constantinescu susţine că marii operatori au fost nevoiţi să aducă bani "de acasă" pentru acoperirea cheltuielilor şi mai ales a taxelor datorate statului.

Cinematografia şi monumentele istorice, fără banii cazinourilor

Potrivit reprezentantului AOCR, pe lângă veniturile impozabile, un casino contribuie la veniturile statului cu o serie de taxe fixe.

Întrebaţi la cât s-a ridicat anul trecut valoarea veniturilor colectate stat, de pe urma veniturilor realizate de cazinouri, reprezentanţii biroului de presă al Ministerul Finanţelor  au refuzat să răspundă solicitării evz.ro.

Avocata Cristiana Radoslav spune că  printre contribuţiile plătite statului se numără:

Taxe plătite de un operator tip casino life

Taxa de timbru social la Fondul Naţional de Solidaritate- astfel: -la toate jocurile de noroc tip cazinou taxa fixă lunară pe masa de joc este echivalentul în lei al sumei de 1.000 dolari.

Obligaţia de plată către Fondul Cinematografic a contribuţiei de 4% din profitul anual. •Obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice- 350 de lei/lună pentru fiecare masă de joc. •În Bucureşti -Taxa anuală de autorizare pentru  masa tip ruletă – peste 99.000 de lei •În provincie - Taxa anuală de autorizare pentru  masa tip ruletă – peste 53.000 de lei •Impozit pe profit, cu o cota de 16%

Taxe plătite de un operator tip slot machines

Taxa de timbru social la Fondul Naţional de Solidaritate- astfel:

  • Organizatorii de jocuri de noroc prin intermediul aparatelor electronice care înregistrează câştiguri, achită o taxă de timbru social de 10%, aplicată asupra rezultatului lunar al fiecărei maşini electronice.
  • Obligaţia de plată către Fondul Cinematografic a contribuţiei de 4% din profitul anual.
  • Obligaţia de plată a timbrului monumentelor istorice de 10 lei/lună pentru maşină electronică
  • Taxa anuală de autorizare pentru fiecare maşină electronică- aproape 1.700 de lei
  • Impozit pe profit, cu o cotă de 16%.

11 cazinouri în Bucureşti

Potrivit Asociaţiei Organizatorilor de Cazinouri din România (AOCR), în ţara noastră există 22 de cazinouri, dintre care, jumătate în Bucureşti.

Totodată, în România mai există aproximativ alte 3.400 de săli de jocuri, cu un număr total de 52.000 de slot machines, iar Sorin Constantinescu spune că numărul maxim al meselor de joc, într-un cazino este de 15.

Preşedintele AOCR a mai spus că în ultimii cinci ani, cazinourile au rămas constante pentru că numărul de locuitori nu permite intrarea pe piaţa şi a altor investitori.

"Piaţa e saturată. În Franţa, de exemplu există 165 de cazinouri. Numărul optim de locuitori al unui oraş, pentru deschiderea unui casino este de 2-300.000", susţine Sorin Constantinescu.

CITIŢI ŞI Pariurile îi scapă pe români de criza economică