Preşedintele Consiliului Judeţean Braşov târăşte după el pietrele de moară ale mai multor afaceri dubioase. DNA-ul cercetează o parte dintre ele, iar ANAF s-a constituit parte civilă pentru evaziune fiscală.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF)s-a constituit parte civilă, cu 6 milioane de lei, în dosarul afacerii licenţelor radio. Căncescu a "fentat" plata la bugetul de stat a 6 milioane de lei, potrivit lui Iulian Chinzerschi, expert al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. SC Canet Radio, firma unde era unic asociat a cumpărat, pe 22 ianuarie 2007, de la firme "din famiglie" 24 de licenţe audiovizuale, cu numai 100 euro/licenţă.
După două luni, Aristotel a vândut firma, cu tot cu licenţe, pentru 5,9 milioane de euro. El a plătit astfel doar impozit pe venit, de 950 mii euro (16%) iar restul de 5 milioane i-au intrat în buzunar. DNA îl cercetează pentru că a mascat vânzarea licenţelor pentru a nu plăti impozitele datorate statului. Delapidarea de la Societatea de Patinaj
O altă afacere, în care Aristotel Căncescu este cercetat de DNA pentru abuz în serviciu şi delapidare, este cea a Bazei Olimpia, aparţinând "Societăţii de Patinaj". Consiliul Judeţean Braşov a "investit", între 2006 şi 2010, circa 3 milioane de euro în club. Abia în 2010, Căncescu a "realizat" că a cheltuit banii ilegal, clubul nefiind recunoscut de Guvern de utilitate publică. C.J. Braşov a dat în judecată Societatea, căreia i-a cerut restituirea sumei de 7,26 milioane de lei.
Între timp, Societatea a intrat în insolvenţă, Consiliul Judeţean a fost recunoscut drept creditor, iar Aristotel Căncescu şi-a schimbat discursul cu 180 de grade. "Eu am făcut investiţia de bună ştiinţă, nu din eroare, ce-au scris avocaţii eu nu ştiu", ne-a declarat Aristotel Căncescu.
Procurorii DNA vor să afle care au fost motivele pentru care Consiliul Judeţean a finanţat ilegal investiţii într-o clădire aflată în proprietatea unei asociaţii private. Sumele împărţite subalternilor politici din PNL sunt o altă bubă a baronului Căncescu. Un caz relevant e cel al centrului de informaţii turistice construit la Săcele, înainte de intrarea pe DN 1 în Braşov dinspre Ploieşti. Acesta a fost construit din bani publici, fără acte legale, de Distrikem, firma consilierullui judeţean PNL Sebastian Grapă. În campania electorală din 2008, Aristotel Căncescu a inaugurat, cu fast, punctul de informare. Patru ani mai târziu, punctul de informare a ajuns o clădire care începe să se degradeze pe "bordura" DN1. Distrikem a intrat apoi în faliment, modelul (cheltuirea banilor publici urmată de intrarea în faliment) fiind urmat de mai multe firme deţinute de apropiaţii baronului.
Declaraţii de avere dubioase
Declaraţiile de avere ale lui Căncescu prezintă "lipsuri" serioase", care merită atenţia ANI. Cea din 2007 consemnează un depozit bancar de 4 milioane de euro. În aprilie 2008, el menţionează acelaşi depozit de 4 milioane de euro, uitând că acesta poartă şi dobândă. Abia în 2009, Căncescu "creşte" depozitul la 4,3 milioane de euro, sumă la care îl uită în 2010 şi 2011. La o dobândă medie de 4%, Căncescu ar fi trebuit să primească aproape 700.000 de euro. Diferenţe sunt şi în declaraţiile membilor familiei. De pildă, în 2009, Magdalena Căncescu a declarat că soţul a încasat, din salarii, 102.809 lei, în timp ce Aristotel a mărturisit doar 67 mii lei. Probabil nu-i terminase de numărat. Aristotel Căncescu a declarat că a câştigat în 2009, împreună cu soţia sa, Magdalena, doar 80 de mii de lei Citiţi şi:
- BARONIADA 2012. Căncescu, evaziune fiscală de 1,5 MILIOANE DE EURO
- Baronul Căncescu a jonglat două milioane de euro pentru propriul interes
- Aristotel Căncescu a greblat cu Grapă bugetul Braşovului