Cum tratează justiția un caz de bullyng extrem: îi condamnă pe părinții la plata unor daune morale către victime. În loc de ajutor profesionist, părinții unui copil din Cluj s-au trezit puși la plată.
Un caz extrem care a avut loc la Colegiul Național George Coșbuc din Cluj Napoca, arată cât de nepregătită este școala românească să gestioneze crizele educaționale care apar în rândul copiilor. Judecătoria Cluj Napoca a fost chemată să tranșeze conflictul, soluția fiind una cât se poate de ciudată, a condamnat părinții la plata unor daune morale.
”Teroristul” este un copil de șase ani. Dacă la șase ani nu există soluții pentru corectarea unor comportamente mai temperamentale, atunci ce se întâmplă prin alte medii corecționale, cum ar fi penitenciarele românești? Răspunsul: lucrurile merg din inerție și toți cei implicați așteaptă ca lucrurile să se rezolve de la sine.
Un copil de șase ani, care, culmea, era în clasa pregătitoare, a fost transformat într-un mic ”terorist”, de către părinții celorlalți colegi de la Colegiul Național George Coșbuc, din clasa PG 1.
În loc să caute împreună soluții pentru corectarea comportamentului elevului G B., învățătoarea de la clasă, directorul Colegiului George Coșbuc și alți 14 părinți ai unor copii din clasa respectivă au trecut direct la un atac frontal. Părinții lui G. B., copilul considerat cu probleme a au fost dați în judecată, și obligați prin sentință judecătorească să plătească suma de 5.000 de lei, celor 14 părinți ai căror copii au fost victimele comportamentului de bullyng. Niciun cuvânt însă despre cum să ajutăm ca problema să se rezolve de specialiști.
Vorbim de un copil de șase ani
Reporterul EvZ a stat de vorbă cu Alin Bănceu., tatăl elevului G. B. ”Toate așa zisele fapte sunt din anul școlar 2015-2016. Între timp, fiul meu a fost transferat la altă clasă, din același liceu, și se comportă bine. Are note bune și un comportament pozitiv. În tot acest scandal, noi ca și părinți nu am fost ajutați de nimeni. Din contră, pot să spun că am fost urmăriți în justiție, într-un proces în care ceilalți 14 părinți vizau altceva decât îndreptarea copilului meu”, spune bărbatul.
Probele
La clasa pregătitoare PG 1 de la Colegiul George Coșbuc din Cluj Napoca, care s-a constituit în anul școlar 2015, problemele au apărut repede. Probele de la dosarul Judecătoriei Cluj Napoca, arată că ar fi vorba despre un copil problemă, căruia, cu excepția părinților, toată lumea i-ar fi dat în cap.
Deși multe dintre probe sunt contradictorii, ele au fost luate în considerare de judecător. De exemplu se face referire la un episod în care elevul de șase ani i-ar fi pus o piedică altui elev, iar în urma loviturii acesta din urmă ar fi suferit o fractură de piramidă nazală. Incidentul a existat în realitate, dar cu alți actori. Tatăl elevului accidentat, un anume Paul Claudiu spune că piedica criminală a fost pusă de un alt copil și nu de băiatul lui Alin Bănceu.
Un alt exemplu este un at incident s-a petrecut într-o pauză dintre ore. Băiatul lui Bănceu era pedepsit, cu fața la o sobă de teracotă. La doi metri erau trei cadre didactice, inspectoarea școlară, învătătoarea și un alt cadru didactic. La un moment dat, pe lângă elevul pedepsit trece un alt elev care ulterior reclamă că ar fi fost fost lovit cu capul de sobă, dar incidentul nu a fost observat de nimeni. Cu toate acestea, acestea, momentul a fost invocat de Silvia Hodrea, mama unui copil din clasa PG 1, care susține că fiul ei a suferit un traumatism cranio cerebral, dovedit cu certificat medico legal.
La dosar mai există multe declarații ale unor părinți, scrise toate după același tipic, în care sunt explicate agresiunile băiatului de șase ani, asupra celorlalți copii.
”Nu am fost ajutat de nimeni”
Cazul de la clasa PG 1 este unul care depășește orice închipuire. La un moment dat, deși școala avea obligația de a trimite profesorul de spijin, adică un profesor care să stea pe lângă elevii considerați problemă, acest lucru nu sa petrecut.
Alin Bănceu spune că a angajat un psiholog care a mers la școală, alături de copil, mai multe luni, pe post de ”umbră”. ”Psihologul îl corecta atunci când copilul greșea. Apoi, în particular am mers cu copilul la psiholog, la ședințe. Am făcut cerere la școală și am participat la toate orele de sport din semestrul doi, tocmai pentru a observa comportamentul copilului și pentru a vedea unde anume greșește, pentru a putea să îl ajut să se îndrepte. L-am dus la înot și la alte activități extrașcolare. Am făcut tot ce este omenește posibil pentru copilul meu. În tot acest demers am fost singur, școala a lipsit, învățătoarea a lipsit, și pe deasupra ceilalți părinți erau ca un grup împotriva noastră. În loc să ne sprijine să ajutăm copilul, ei tot cereau să îl mutăm la altă școală, ori niciunde în regulamentul școlar nu se arată că un părinte are dreptul să ceară mutarea altui copil, la altă școală”, mai spune Bănceu.
Directorul susține contrariul
Alin Bănceu spune că lipsa de experiență a cadrului didactic s-a văzut de la început. ”Era în luna septembie 2015 și copilul meu a venit acasă cu mai multe vânătăi pe trup. Am dat-o și noi în judecată pe doamna învățătoare. De acolo cred că ni se trage”, povestește Bănceu.
Nu de aceiași părere este directorul colegiului George Coșbuc, profesorul Valentin Maxim Oros. Acesta spune că școala a urmat toți pașii prevăzuți de lege și că a recomandat familiei ce trebuie făcut în astfel de cazuri. ”Avem un consilier în psihologia școlară care a văzut cazul de nenumărate ori. A fost inclus și într-un program. Noi am făcut ceea ce trebuia să facem”, a spus directorul Valentin Maxim Oros.
Învățătoarea clasei pregătitoare Anamaria Moldovan a afirmat că băiatul folosea anumite termene injurioase pe care i le adresa frecvent și că obișnuia să îi lovească pe ceilalți ecolegi.