Preţul gigacaloriei va exploda în iarnă, dacă autorităţile vor reduce subvenţiile acordate pentru încălzirea centralizată.
Sistemul de termoficare a înghiţit în ultimii cinci ani subvenţii, directe sau indirecte, de circa 10 miliarde de lei (2,3 miliarde de euro), potrivit unor calcule oficiale obţinute de EVZ. Asta pentru ca populaţia să nu resimtă costurile reale ale unei călduri produse în centrale vechi, supradimensionate şi scumpe şi transportate pe reţele cu pierderi, în care nu s-a investit mai deloc.
Pentru că nu mai sunt bani la buget, autorităţile iau în calcul eliminarea sau reducerea în mare parte, din acest an, a acestor subvenţii, cu excepţia celor acordate direct persoanelor nevoiaşe, lucru care ar putea duce la scumpirea de două sau chiar trei ori a gigacaloriei.
În Bucureşti, de pildă, populaţia plăteşte 119 lei pentru o gigacalorie, diferenţa până la circa 280 de lei fiind acoperită de stat, prin subvenţii.
Oprescu, cu mâna pe cuţit
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a spus recent că aproximativ 47% dintre bucureşteni au nevoie în continuare de ajutor pentru plata facturilor la apă caldă şi căldură, iar subvenţiile vor fi acordate diferenţiat.
Pe de altă parte, cei cu venituri mai mari vor trebui să-şi achite în totalitate facturile. Tăierea subvenţiilor la căldură a fost anunţată şi de preşedintele Traian Băsescu, care a declarat că „subvenţiile globale vor fi sistate şi se va acorda ajutor celor care au nevoie de el”.
Subvenţiile acordate până acum au îmbrăcat diverse forme, de la ajutoare pentru famiiile nevoiaşe, compensarea de către stat a preţului combustibililor ori suportarea de către primării a diferenţei dintre preţul de vânzare şi cel facturat către po pulaţie.
O decizie privind viitorul acestora va fi luată de guvern în perioada următoare. Între timp, circulă diverse variante. „Un scenariu este diminuarea de la 45% la 15% a subvenţiilor de la bugetul de stat pentru combustibil sau eliminarea totală a acestora”, ne-au spus surse din piaţă.
Pe de altă parte, primăriile ar continua să compenseze diferenţele, în funcţie de posibilităţile locale.
COSTURI URIAŞE
Preţul real, de două-trei ori mai mare
Situaţia din Bucureşti este valabilă în aproape toate oraşele, unde populaţia racordată la sistemul centralizat de termoficare plăteşte, de regulă, jumătate din costurile reale ale gigacaloriei, iar primăria acoperă cea mai mare parte din diferenţă.
La Botoşani, de pildă, în loc de 412 lei/gigacalorie, localnicii plătesc aproape 188 lei, conform datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC). Aşa s-a ajuns, în perioada 2005-2009, la subvenţii totale, într-o formă sau alta, de 10 miliarde de lei. Aici nu sunt incluse sumele acordate de la bugetul central diferitor producători de energie termi că pentru achitarea obligaţiilor restante tot către bugetul de stat.
Numai de la bugetul central au fost acordate, potrivit OG 36/2006, circa 2 miliarde lei, între anii 2007 şi 2009 pentru compensarea cu maximum 45% a preţului combustibilului folosit la producerea energiei termice. După ce au fost lansate declaraţii publice pe această temă, nimeni nu ştie cât va plăti la iarnă pe căldură şi apă caldă.
„Nu e clar nimic, totul e în stand-by să se vadă ce anume va face guvernul cu subvenţia de 45% la combustibil”, ne-a declarat Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Habitat.
Fără bani de la stat pentru reabilitarea blocurilor
El a adăugat că prioritatea primăriilor, în perioada următoare, trebuie să fie sistemele de încălzire, nu „ceasurile şi fântânile arteziene”.
- Potrivit datelor Ministerului Administraţiei şi Internelor, la sfârşitul lunii decembrie 2009 erau racordate la sistemul centralizat de încălzire 1.595.136 de apartamente, faţă de 2.485.295 apartamente, câte erau în 2001.Dincolo de preţul mai mare la gigacalorie, trebuie avut în vedere că aceste apartamente sunt, în cea mai mare parte, în blocuri nereabilitate termic.
- Guvernul a subvenţionat până acum cu 50% costurile de reabilitare, iar primăriile, cu 30%. Această facilitate ar putea fi însă înlocuită cu un program gen „Prima casă”, respectiv credite garantate de stat pentru proprietari, care vor realiza astfel reabilitarea pe banii lor.
STATISTICĂ
Cât costă căldura în marile oraşe