Timp de mai mulţi ani, cafeaua a avut o reputaţie proastă, ea fiind legată de dependenţa de fumat sau insomnie. Cafeina rămâne în corp până la 12 ore, scrie health.com, ceea ce determină atât insomnia, cât şi calitatea somnului, arată studiile.
Tot despre cafeină se ştie că este un diuretic puternic, determinând eliminarea unor cantităţi semnificative de urină şi, implicit, deshidratarea. În acest context general, părerea unanimă a specialiştilor a fost aceea că ceaiul este cel mai bun înlocuitor al cafelei, aducând organismului, în plus, şi multiple beneficii.
Cu toate acestea, studiile recente au venit cu puternice argumente pro-cafea. S-a dovedit că aceia care beau cafea în mod regulat au un risc mai scăzut de a dezvolta cancer la ficat sau pancreas, diabet de Tip 2 sau boala Parkinson.
Anul trecut, două studii privitoare la cafea au dezvăluit încă două beneficii ale acesteia: bărbaţii consumatori de cafea au un risc mai scăzut de a face cancer de prostată în comparaţie cu aceia care nu au acest obicei, iar adulţii care consumă 3 până la 5 ceşti de cafea zilnic sunt mai puţin predispuşi ca, odată ajunşi la vârsta a treia, să se îmbolnăvească de Alzheimer.
Cafeaua prelungeşte viaţa? Poate, vine răspunsul specialiştilor. Un studiu realizat în 2008 arată că femeile care beau cu regularitate până la şase ceşti de cafea zilnic sunt mai puţin în pericol de a muri din cauza unor boli precum infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral sau cancerul.
Cafeaua conţine antioxidanţi
Antioxidanţii, acei compuşi sănătoşi pe care adesea îi asociem consumului de fructe şi legume proaspete, se găsesc şi în cafea. Deşi cantităţile de antioxidanţi sunt mai mari la alimente precum murele, fasolea sau mazărea, în obiceiurile de consum ale oamenilor pe primul loc se află cafeaua. În urmă cu cinci ani, specialiştii au demonstrat chiar că americanii îşi iau cea mai mare parte a antioxidanţilor din cafea. Majoritatea adulţilor obişnuieşte să bea cafea zilnic, media de consum fiind de trei ceşti.
“Cei mai mulţi oameni beau cafea pentru gust şi cafeină. Însă, cel puţin înStatele Unite, cafeaua este principal sursă de antioxidanţi”, afirma, în 2005, Joe A. Vinson, profesor doctor de chimie de la Universitatea Scranton, din SUA, care a publicat o ceretare cu privire la beneficiile cafelei.
Polifenolii sau flavonoizii, acei antioxidanţi care se află în cafea, se regăsesc şi în alte alimente şi băuturi, printre care ceaiul, vinul roşu şi ciocolata, despre care s-a mai demonstrat că ajută şi la îmbunătăţirea activităţii cerebrale.
Efectele benefice s-ar putea datora agenţilor naturali care descurajează creşterea bacteriilor nocive, sau acelor agenţi care determină creşterea bacteriilor “bune”, numite probiotice. Cafeaua alterează şi nivelul peptidelor, hormonii eliminaţi în mod natural pentru a controla senzaţia de foame sau de saţietate.
Deoarece acţionează precum un hormon, trigonelina existentă în cafea poate fi periculoasă pentru femeile care au cancer la sân, însă, de cealaltă parte poate proteja împotriva cancerului de colon.
“Considerăm că estrogenul previne formarea tumorilor în cazul cancerului de colon”, spune Vinson.
O mai bună înţelegere a riscurilor şi beneficiilor consumului de cafea se va realize în timp, sunt de părere specialiştii. “Studiile sunt puţine şi nu foarte concludente”, afirmă cercetătorul, care adaugă că multe dintre studiile făcute până acum încurajează “consumul exagerat de cafea (până la 12 ceşti zilnic).
În contextul în care lista beneficiilor cafelei este destul de scurtă, consumatorii nu pot decât să îndrăznească să spere că băutura lor preferată îi va menţine în formă. “Nu am vorbit cu doctorul meu cu privire la efectele cafelei, dar am am observat că, ori de câte ori am migrenă, o ceaşcă de cafea ne ajută”, spune Elaine Murszewski, care se declară dependentă de cafea.