Manifestațiile din Belarus riscă să nu se calmeze atât de ușor. De aceea, un transfer de putere a devenit inevitabil la un moment dat, iar Moscova consideră că situația trebuie orientată către o tranziție ordonată.

Însă capacitatea Moscovei de a dirija Belarus spre ape mai calme și de a stimula dialogul politic ar putea fi limitată dacă ingerința externă pentru a ațâța tensiunile continuă, scrie Asia Times.

Într-adevăr, pentru prima dată de la începutul protestelor din Belarus, Washingtonul a avertizat Moscova deschis să stea deoparte.

Un „înalt funcționar al administrației Trump” anonim a declarat luni presei:

„Numărul masiv de bieloruși care manifestă pașnic arată cu claritate că guvernul nu poate ignora apelurile lor la democrație (…) Rusia trebuie și ea să respecte suveranitatea Belarus și dreptul poporului său de a-și alege liber și echitabil propriii conducători.”

Secretarul american de stat, Mike Pompeo, a declarat și el, pe 15 august, cu ocazia unei vizite în Polonia, că Statele Unite se află în discuții cu Uniunea Europeană pentru a „încerca să ajute cât de bine putem poporul bielorus să ajungă la suveranitate și libertate”.

Cu certitudine, o intervenție rusă în Belarus ar fi considerată de Europa ca un gest grav. Drept urmare, Putin acționează cu prudență. Însă liderii europeni se confruntă cu propriile probleme interne, legate de pandemie și criza economică.

În stilul său împăciuitor caracteristic, Angela Merkel l-a sunat pe Vladimir Putin, miercuri, 19 august, într-un prim contact de acest fel după începerea tulburărilor din Belarus.

Într-un comunicat, Kremlinul a arătat că Putin și Merkel au „discutat în profunzime” despre situație și că „Rusia a subliniat că tentativele străine de ingerință în afacerile interne ale țării sunt inacceptabile și ar putea agrava și mai mult tensiunile”.

Rezumând dialogul dintre Merkel și Putin, purtătorul de cuvând al guvernului german, Steffen Seibert, a declarat:

„Cancelara a declarat că guvernul bielorus trebuie să se abțină să recurgă la forță împotriva manifestaților pașnici, să elibereze imediat prizonierii politici și sp angajeze un dialog național cu opoziția și cu societatea pentru a surmonta criza.”

O convergență ruso-germană pare posibil în privința Belarus, arată analiza Asia Times.

În mod semnificativ, liderul francez Emmanuel Macron l-a suntat și el ulterior pe Vladimir Putin, iar acesta din urmă din nou a „subliniat că ar fi inaccetabilă o ingerință în afacerile interne ale republicii (Belarus) și de a face presiune asupra conducătorilor bieloruși”.

Comunicatul Kremlinului afirmă că Putin și Macron „și-au exprimat interesul pentru rezolvarea rapidă a problemelor”.

Apoi, Putin l-a contactat pe președintele Consiliului European, Charles Michel, ocazie cu care, din nou, s-a declarat preocupat de „tentativele anumitor țări de a face presiune asupra conducătorilor bieloruși și de a destabiliza situația politică internă”.

Este vorba aici, scrie Asia Times, de o nouă referire la Polonia și Lituania, două membre UE și NATO, puternice aliate ale SUA și inamice declarate ale Rusiei.

O intervenție fățișă a Moscovei în Belarus ar da apă la moară tezei Poloniei și Lituaniei privind „Rusia revanșistă”.